Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Zabka, lanț polonez de magazine, își dublează planurile pentru România și vede potențial de 7.600 de magazine Froo

Redacția29 octombrie 2025
Zabka, lanț polonez de magazine, își dublează planurile pentru România și vede potențial de 7.600 de magazine Froo

Pe scurt

Lanțul polonez de magazine Zabka își intensifică expansionismul în România, planificând să crească numărul de magazine Froo la 7.600 pe termen lung, comparativ cu estimarea inițială de 4.000, arată o prezentare pentru investitori analizată de Economica.net. Expansiunea va avea loc simultan cu creșterea numărului de magazine din Polonia la 7.500, totalizând un potențial de 27.000 de unități pe cele două piețe. În prezent, Zabka operează 122 de magazine în România, cu o concentrare în București, Argeș și Constanța. Compania se concentrează pe utilizarea pe deplin a capabilităților de grup pentru a accelera dezvoltarea locală și a reduce diferențele față de piața poloneză, țintind o dublare a vânzărilor până în 2028. Planurile ambițioase includ deschiderea a 1.300 de magazine anual în ambele țări, iar rețeaua Froo se afirmă drept un format dinamic și adaptabil, corespunzător cerințelor locale. Veniturile consolidate ale Zabka au crescut semnificativ, cu 14,1% în primele nouă luni din 2025, ajungând la 4,7 miliarde de euro, reflectând o strategie de extindere robustă susținută de creșterea profiturilor și eficiența operațională. Segmentul „New Growth Engines”, care include operațiunile din România și platformele digitale, a înregistrat vânzări semnificative, iar compania intenționează să distribuie până la 70% din profitul net sub formă de dividende, în funcție de evoluția pieței și investiții. Listată la Bursa de la Varșovia din 2024, Zabka își consolidează poziția în România, susținută și de capitalizarea cu 21,6 milioane de euro a entităților locale Drim Daniel Distribuție FMCG, subliniind astfel angajamentul său pe termen lung.

Zabka, lanț polonez de magazine, își dublează planurile pentru România și vede potențial de 7.600 de magazine Froo

Żabka îşi dublează ambiţiile pentru România: Potenţial de 7.600 de magazine Froo

Żabka, cunoscutul lanţ polonez de magazine de proximitate, îşi revizuieşte în sus planurile pentru piaţa din România. Conform unei prezentări adresate investitorilor și consultată de Economica.net, compania estimează acum un potențial de aproximativ 7.600 de magazine în România, semnificativ mai mult față de prognoza anterioară de 4.000 de unități.

În același timp, cifra estimată pentru Polonia a fost reajustată la aproximativ 7.500 de magazine. Împreună, cele două piețe promit un potențial combinat de 27.000 de magazine, subliniind ambițiile extinse ale Żabka pentru expansiunea regională.

În momentul de față, Żabka a ajuns la 122 de magazine în România, majoritatea fiind amplasate în București, dar şi în Argeș și Constanța. Dezvoltarea rapidă în România a fost subliniată în prezentarea companiei, unde se menționează că sunt valorificate la maximum capacitățile grupului pentru a stimula creșterea. Aceasta permite o evoluție semnificativă a operațiunilor locale, reducând diferența față de piața poloneză.

Obiectivul Żabka este de a-și dubla vânzările către clienții finali până în 2028, prin deschiderea anuală a aproximativ 1.300 de magazine în Polonia și România. Tomasz Blicharski, directorul de strategie și dezvoltare al grupului, a evidențiat că rețeaua Froo se dezvoltă rapid, fiind unul dintre cele mai vibrante formate de magazine de proximitate din România. El a menționat că adaptarea la preferințele locale ale consumatorilor și promovarea eficientă sunt cheile acestei expansiuni dinamice.

Żabka estimează că, până la finalul anului 2028, va gestiona o reţea de peste 16.000 de magazine pe cele două pieţe, un indiciu clar al intenţiilor de expansiune pe termen lung.

Creșteri spectaculoase ale veniturilor

La nivel de grup, Żabka a raportat o creștere a veniturilor consolidate cu 14,1%, atingând 4,7 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2025. Vânzările către clienții finali au ajuns la 5,4 miliarde de euro, o dovadă a succesului strategic.

Profitul net ajustat a crescut cu 54,6%, totalizând 150 de milioane de euro, iar marja EBITDA ajustată a urcat la 12,6%. Segmentul „New Growth Engines”, care include operațiunile din România și platformele digitale ale grupului, a înregistrat vânzări de 260 de milioane de euro, cu 42,5% mai mult decât în perioada similară a anului precedent.

De la listarea sa pe Bursa din Varșovia în octombrie 2024, Żabka a continuat să inoveze și să își extindă influența. Planul companiei este de a distribui 50% din profitul net anual sub formă de dividende, cu o rată ce ar putea varia între 50% și 70%, în funcție de strategiile de investiții și de condițiile pieței.

În 2023, Żabka a investit 21,6 milioane de euro în cele două companii deținute în România, consolidând astfel prezența sa pe piața locală. Intrarea în România s-a realizat prin achiziția unei părți majoritare în Drim Daniel Distribuție FMCG de la familia Trandafir.

Żabka, fondată în 1998, este considerată una dintre cele mai recunoscute mărci ale Poloniei, având o reputație solidă în sectorul retailului de proximitate.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.