Știri naționale și internaționale

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

Redacția•01 ianuarie 2026

Pe scurt

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Top Constructori Cale Ferată în 2025: Spaniolii de la FCC și Alstom – Arcada conduc clasamentul progreselor

În anul 2025, marile șantiere feroviare din România au înregistrat evoluții semnificative, cu constructori care au raportat avansuri notabile în diverse proiecte de modernizare a infrastructurii feroviare. Datele oferite de CFR Infrastructură Timișoara evidențiază câteva companii și asocieri de constructori care au dus ritmul lucrărilor la cote înalte. Lider detașat în topul progreselor realizate se află constructorul spaniol FCC, urmat de asocierea franco-română Alstom – Arcada.

Progresul impresionant al constructorului FCC pe Lotul Lugoj – Timișoara Est

Constructorul spaniol FCC a înregistrat cel mai mare salt în execuție în 2025, cu un avans de peste 34 de puncte procentuale în cadrul proiectului de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est. Acest tronson, lung de 54 de kilometri, a ajuns să fie realizat în proporție de peste 55%. Acest progres substanțial confirmă implicarea puternică a companiei în îmbunătățirea rețelei feroviare din vestul țării și susține ritmul accelerat de modernizare cerut de CFR.

Lucrări modernizare Lotul 2 Lugoj – Timișoara Est, FCC
Sursa foto și video: CFR Infrastructură Timișoara

Asocierea Alstom – Arcada, performanțe remarcabile pe două loturi importante

Pe locul secund în topul progreselor se află parteneriatul Alstom – Arcada, care a consemnat un avans de 32 de puncte procentuale pe Lotul Cluj Napoca – Aghireș. Acest tronson a ajuns la un stadiu de execuție de 53%, conform raportărilor din teren.

Nu doar atât, aceeași asociere s-a remarcat pe Lotul Aghireș – Poieni, unde progresul a fost de 23 de puncte procentuale, ducând realizarea lucrărilor la 54%. Această dublă performanță amplifică importanța Alstom și Arcada în sfera modernizărilor feroviare din zona Transilvaniei.

WeBuild, un jucător cheie cu progrese constante pe mai multe loturi

Asocierile conduse de italieni de la WeBuild continuă să aibă un impact semnificativ, înregistrând un avans de aproape 21 de puncte procentuale pe tronsonul Aleșd – Frontieră Ungaria, unde gradul de realizare a ajuns la 29%.

Pe o poziție imediat următoare se situează altă asociere condusă de WeBuild, care a raportat un progres de peste 17 puncte procentuale pe Lotul Ronaț Triaj – Arad, realizat în proporție de aproape 22%. Aceste rezultate evidențiază capacitatea Wbuild de a gestiona și accelera proiecte diverse la frontierele țării și în punctele nodale de infrastructură.

Arcada – ISPCF și RailWorks se mențin cu rezultate solide

Asocierea Arcada – ISPCF ocupă un loc important cu un avans de 17 puncte procentuale în lucrările de modernizare a liniilor ferate din stațiile Ciulnița și Fetești, implementate în proporție de peste 86%. Această cifră indică un nivel foarte ridicat de finalizare, apropiat de etapa finală.

Pe de altă parte, alianța RailWorks, formată din companii precum Aktor, Alstom și Arcada, ocupă următoarele poziții în top, cu progrese notabile la mega-proiectul tunelurilor Apața – Cața pe linia Brașov – Sighișoara (13,7 puncte procentuale), precum și la capetele liniei din aceeași zonă, cu aproape 12 puncte procentuale.

Top 10 al progreselor în execuție

Ultimul loc în clasamentul celor mai mari avansuri în 2025 este ocupat de asocierea FCC – Gulermak – CNN, care a raportat un progres de peste 11 puncte procentuale pe tronsonul Poieni – Aleșd. Restul șantierelor monitorizate au marcat avansuri sub 10 puncte procentuale, ceea ce subliniază diferențele mari de ritmuri între loturi și constructori.

Concluzii: Evoluția accelerată a infrastructurii feroviare

Anul 2025 demonstrează clar faptul că România continuă să investească masiv în reabilitarea și modernizarea căilor ferate, iar constructorii internaționali și locali joacă un rol vital în atingerea obiectivelor stabilite de strategii naționale și europene.

Spaniolii de la FCC și parteneriatul franco-român Alstom – Arcada se evidențiază prin ritmuri de lucru excepționale, dar și ceilalți actori importanți precum WeBuild, Arcada – ISPCF și RailWorks contribuie la transformarea infrastructurii feroviare românești într-una competitivă și modernă.

Urmărirea atentă a evoluției acestor proiecte în lunile și anii următori va fi esențială pentru înțelegerea impactului real asupra mobilității și conectivității în România.

Articol redactat pe baza datelor publicate de CFR Infrastructură Timișoara și a raportului economica.net

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.

TABEL Anul viitor vor fi inaugurați cel puțin 178 de kilometri de autostradă. Când se va realiza marea unire peste munți – analiza Construim România

Pentru anul 2026, prognoza Construim România anticipează inaugurarea a cel puțin 178 km de autostradă în scenariul pesimist, iar în scenariul moderat optimist această lungime poate crește până la 210 km, iar în cel maxim optimist până la 284 km, incluzând drumuri expres, evidențiind un avans semnificativ în dezvoltarea infrastructurii rutiere. În 2027, se preconizează inaugurarea a maximum 156 km suplimentari, la care se adaugă tronsoanele neterminate în 2026, toate aceste estimări fiind condiționate de stabilitatea finanțării, ce provine majoritar din fonduri europene de coeziune, PNRR și bugetul de stat. Vești optimiste vin și pentru proiectele A7 Suceava–Siret și A8 Moțca–Pașcani–Târgu Frumos, finanțate prin programul european SAFE, cu licitații lansate și contestații respinse, crescând astfel șansele finalizării până în 2028–2029, iar România beneficiază de o alocare record de 17 miliarde de euro prin acest program, ceea ce facilitează conectarea Iașiului și Sucevei la București prin autostradă până cel târziu în 2030. Dincolo de aceste realizări, marea unire rutieră peste munți, prin finalizarea tronsoanelor majore precum A1 Pitești–Sibiu, A8 Tg. Mureș–Tg. Neamț și tunelul Meseș pe A3 Cluj–Oradea, este prevăzută pentru orizontul 2031–2033, marcând o etapă crucială în integrarea rețelei naționale de autostrăzi, după semnarea contractelor finale în 2025, ceea ce promite o dezvoltare susținută și conectivitate sporită în România în următorii ani.