Știri naționale și internaționale

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Redacția•01 ianuarie 2026

Pe scurt

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Prețul mediu spot al energiei electrice în România a crescut în 2025

În decembrie 2025, prețul mediu al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) de la București a fost de 599 lei/MWh, conform datelor accesate recent. Operatorul pieței, OPCOM, urmează să publice oficial aceste cifre în zilele următoare.

Comparativ cu luna precedentă, noiembrie 2025, când prețul mediu înregistrat a fost de 618 lei/MWh, luna decembrie a adus o scădere ușoară de aproximativ 3%. Această reducere s-ar putea explica prin condițiile meteo favorabile, cu un vânt mai puternic în multe zile din decembrie, care a alimentat producția energiilor regenerabile, dar și prin scăderea consumului, datorată mai multor zile libere din această perioadă.

Evoluția prețurilor față de 2024

În raport cu aceeași perioadă a anului trecut, prețul mediu din decembrie 2025 este semnificativ mai scăzut. Dacă în decembrie 2024 valoarea medie era de 701 lei/MWh, luna finală a anului 2025 a consemnat o reducere de aproape 15%. Această tendință de temperare a prețului este privită cu optimism în contextul fluctuațiilor recente ale pieței energie.

Prețul mediu anual, mai ridicat în 2025

Pe ansamblul întregului an 2025, prețul mediu pe piața pentru ziua următoare a fost de 545 lei/MWh, o valoare mai ridicată decât media anului 2024, care a fost de 515 lei/MWh. De altfel, media din 2024 se menținea aproape identică cu cea din 2023, astfel că anul trecut a adus o creștere semnificativă a costurilor energiei.

Unul dintre factorii esențiali care au propulsat prețul mediu anual în 2025 a fost lună februarie, când s-a înregistrat un val de frig neobișnuit, însoțit de probleme privind limitarea extracției gazelor din depozitele subterane. În acea perioadă, prețul mediu a atins 782 lei/MWh, cel mai ridicat nivel al anului.

Tranzacționarea energiei la intervale de 15 minute, o premieră în România

O schimbare majoră în modul de funcționare al pieței electrice românești a fost implementarea, în toamna anului trecut, a tranzacționării energiei la intervale de 15 minute. Această inovare se aliniază cu o tendință europeană și are scopul de a crește flexibilitatea pieței, facilitând o mai bună adaptare la dinamica producției din surse regenerabile, dar și la potențialul crescut al instalațiilor de stocare.

Cristina Șetran, Director General al OPCOM, a subliniat importanța acestei modificări: „La 30 septembrie, am introdus posibilitatea tranzacționării energiei la interval de 15 minute pe piața pentru ziua următoare – un obiectiv major la nivel european, care a întâmpinat unele întârzieri din cauza complexității implementării, dar care a fost realizat cu succes. Aceasta este, fără îndoială, cea mai importantă modificare operațională din ultimii ani pentru funcționarea Pieței pentru Ziua Următoare integrată în Europa.”

Implicațiile pentru consumatori și sectorul energetic

Această evoluție a prețurilor reflectă o piață dinamică, influențată atât de condițiile meteo, cât și de factorii tehnici și geopolitici, precum limitarea extracției gazelor naturale. Implementarea tranzacționării la intervale mai scurte oferă un cadru mai eficient pentru gestionarea variațiilor rapide, cu impact pozitiv asupra stabilizării pieței pe termen lung.

Pentru consumatori, creșterea prețului mediu anual poate însemna nevoia unei mai bune gestionări a consumului și adaptarea la metode moderne de optimizare energetică, în special în contextul tranziției spre sursele regenerabile. În același timp, această schimbare deschide oportunități pentru dezvoltarea sistemelor inteligente și a soluțiilor digitale integrate.

În concluzie, anul 2025 a fost unul în care piața de energie din România a cunoscut atât provocări, cât și progrese semnificative, marcate de adaptarea la cerințele pieței europene și de eforturile continue pentru eficientizarea consumului și producției de energie.

Cuvinte-cheie SEO: preț energie electrică România 2025, piața pentru ziua următoare, OPCOM, tranzacționare energie 15 minute, energie regenerabilă, preț mediu energie, piața spot energie România

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.

TABEL Anul viitor vor fi inaugurați cel puțin 178 de kilometri de autostradă. Când se va realiza marea unire peste munți – analiza Construim România

Pentru anul 2026, prognoza Construim România anticipează inaugurarea a cel puțin 178 km de autostradă în scenariul pesimist, iar în scenariul moderat optimist această lungime poate crește până la 210 km, iar în cel maxim optimist până la 284 km, incluzând drumuri expres, evidențiind un avans semnificativ în dezvoltarea infrastructurii rutiere. În 2027, se preconizează inaugurarea a maximum 156 km suplimentari, la care se adaugă tronsoanele neterminate în 2026, toate aceste estimări fiind condiționate de stabilitatea finanțării, ce provine majoritar din fonduri europene de coeziune, PNRR și bugetul de stat. Vești optimiste vin și pentru proiectele A7 Suceava–Siret și A8 Moțca–Pașcani–Târgu Frumos, finanțate prin programul european SAFE, cu licitații lansate și contestații respinse, crescând astfel șansele finalizării până în 2028–2029, iar România beneficiază de o alocare record de 17 miliarde de euro prin acest program, ceea ce facilitează conectarea Iașiului și Sucevei la București prin autostradă până cel târziu în 2030. Dincolo de aceste realizări, marea unire rutieră peste munți, prin finalizarea tronsoanelor majore precum A1 Pitești–Sibiu, A8 Tg. Mureș–Tg. Neamț și tunelul Meseș pe A3 Cluj–Oradea, este prevăzută pentru orizontul 2031–2033, marcând o etapă crucială în integrarea rețelei naționale de autostrăzi, după semnarea contractelor finale în 2025, ceea ce promite o dezvoltare susținută și conectivitate sporită în România în următorii ani.