Știri naționale și internaționale

TABEL Anul viitor vor fi inaugurați cel puțin 178 de kilometri de autostradă. Când se va realiza marea unire peste munți – analiza Construim România

Redacția•31 decembrie 2025

Pe scurt

Pentru anul 2026, prognoza Construim România anticipează inaugurarea a cel puțin 178 km de autostradă în scenariul pesimist, iar în scenariul moderat optimist această lungime poate crește până la 210 km, iar în cel maxim optimist până la 284 km, incluzând drumuri expres, evidențiind un avans semnificativ în dezvoltarea infrastructurii rutiere. În 2027, se preconizează inaugurarea a maximum 156 km suplimentari, la care se adaugă tronsoanele neterminate în 2026, toate aceste estimări fiind condiționate de stabilitatea finanțării, ce provine majoritar din fonduri europene de coeziune, PNRR și bugetul de stat. Vești optimiste vin și pentru proiectele A7 Suceava–Siret și A8 Moțca–Pașcani–Târgu Frumos, finanțate prin programul european SAFE, cu licitații lansate și contestații respinse, crescând astfel șansele finalizării până în 2028–2029, iar România beneficiază de o alocare record de 17 miliarde de euro prin acest program, ceea ce facilitează conectarea Iașiului și Sucevei la București prin autostradă până cel târziu în 2030. Dincolo de aceste realizări, marea unire rutieră peste munți, prin finalizarea tronsoanelor majore precum A1 Pitești–Sibiu, A8 Tg. Mureș–Tg. Neamț și tunelul Meseș pe A3 Cluj–Oradea, este prevăzută pentru orizontul 2031–2033, marcând o etapă crucială în integrarea rețelei naționale de autostrăzi, după semnarea contractelor finale în 2025, ceea ce promite o dezvoltare susținută și conectivitate sporită în România în următorii ani.

Anul viitor vor fi deschiși cel puțin 178 de kilometri de autostradă. Când vom avea marea unire pe șoselele montane – analiza Construim România

Pentru anul 2026, prognoza realizată de Construim România indică faptul că România va inaugura cel puțin 178 de kilometri de autostradă, într-un scenariu pesimist. Într-o variantă moderat optimistă, această cifră poate urca până la 210 km, iar în cel mai favorabil caz, 284 de kilometri de autostradă și drumuri expres ar putea fi finalizați. Aceste date provin dintr-un tabel centralizat care oferă o perspectivă și pentru anul 2027, când sunt estimate alte 156 km de drumuri noi, la care se vor adăuga, de asemenea, tronsoanele neterminate în 2026.

Scenarii posibile și condiții esențiale

Toate aceste previziuni sunt însă condiționate de evitarea unor blocaje financiare și de stabilitatea firmelor de construcții implicate. Pentru anul 2026, finanțarea este deja asigurată în mare parte, beneficiind de fonduri europene de coeziune, sprijin din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și contribuții de la bugetul de stat. Astfel, există motive întemeiate pentru optimism, deși riscurile nu sunt complet eliminate.

Vești promițătoare pentru autostrăzile A7 și A8

La finalul anului 2025 au apărut vești încurajatoare în legătură cu două dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură rutieră finanțate prin programul SAFE (programul european de apărare). Pe segmentul A7 Suceava – Siret au fost lansate deja licitațiile pentru lucrări, iar pe tronsonul A8 între Moțca – Turbion Pașcani – Târgu Frumos, o contestație în instanță a fost respinsă, ceea ce permite acum semnarea contractului cu constructorul desemnat.

Aceste evoluții deschid calea către finalizarea integrală a autostrăzii A7 până la granița cu Ucraina (Siret) și a tronsonului A8 între intersecția cu A7 și Iași, estimată pentru anii 2028-2029. Pentru ambele proiecte, termenul limită pentru accesarea avansurilor de la SAFE este 2030.

România beneficiază de o alocare substanțială în cadrul programului SAFE, fiind a doua țară din UE ca finanțare, cu aproximativ 17 miliarde de euro. Cu această susținere financiară solidă, este rezonabil să anticipăm că orașele Iași și Suceava vor fi legate de Capitală prin autostradă în orizontul 2028–2029, cel târziu până în 2030.

Marea unire peste munți – când se întâmplă?

Dacă anul 2025 a fost marcat de finalizări mai micuțe și conexiuni punctual realizate pe autostrăzi, marea unire rutieră care va traversa lanțurile muntoase rămâne încă în perspectivă, dar nu foarte departe.

Potrivit analizelor Construim România, principalele proiecte care vor asigura traversarea munților sunt: autostrada A1 între Pitești și Sibiu, autostrada A8 de la Târgu Mureș la Târgu Neamț și tunelul Meseș de pe Autostrada A3 (care leagă Cluj Napoca de Oradea). Aceste lucrări au un orizont de finalizare estimat între 2031 și 2033.

Este prima dată când există o prognoză clară și oficializată privind finalizarea acestor trei legături montane majore, după ce, în 2025, s-au semnat și ultimele contracte de execuție pentru ele. Această etapă este esențială pentru conectarea regiunilor istorice și realizarea unei adevărate „mari unirii” pe autostradă, un vis vechi al românilor.

Perspectivele infrastructurii rutiere românești în următorii ani

În sinteză, următorii ani aduc perspective promițătoare pentru extinderea rețelei de autostrăzi din România. Chiar dacă variază în funcție de scenarii, volumul de kilometri de autostradă ce urmează a fi inaugurat în 2026 este important, oferind un impuls semnificativ economiei și mobilității interne. Finanțările europene și proiectele bine susținute prin programe strategice precum SAFE și PNRR sunt factori determinanți pentru acest succes.

Pe termen mediu și lung, finalizarea marilor proiecte care asigură traversarea Carpaților va transforma radical harta rutieră a țării, facilitând nu doar transportul și economia, ci și coeziunea socială și regională.

Tabelul prognozei autostrăzilor pentru 2026–2027 (km inaugurați)

Scenariu	2026 (km)	2027 (km)	Observații
Pesimist	178	156	Proiecte cu finanțare sigură, fără întârzieri
Moderat optimist	210	156	Plus câteva tronsoane suplimentare
Maxim optimist	284	156	Include drumuri expres și execuții accelerate

Toate cifrele sunt condiționate de menținerea finanțării și buna desfășurare a contractelor.

Autostrada nu mai este doar o simplă șosea, ci un simbol al conectivității și al dezvoltării României moderne. Finalizarea marilor tronsoane va însemna nu doar infrastructură, ci și o punte reală între regiuni și oameni.

Articol realizat pe baza analizei Construim România și a datelor oficiale publicate în decembrie 2025.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.