Știri naționale și internaționale

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Redacția•01 ianuarie 2026

Pe scurt

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.

Începând cu 15 decembrie 2025, au fost lansate licitațiile pentru exportul de energie electrică către Ucraina, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, potrivit unui raport publicat de CEE Energy News. Această inițiativă reflectă un interes extrem de ridicat din partea țărilor vecine, întrucât cererea a depășit capacitatea disponibilă de aproximativ zece ori, semnalând o dinamică activă și o colaborare regională intensă în sectorul energetic.

Date cheie ale licitațiilor

Licitațiile lunare au alocat către fiecare țară o capacitate specifică de export, iar cifrele arată un angajament solid al Ungariei, Slovaciei și României privind furnizarea de energie electrică către piața ucraineană.

Ungaria a primit o alocare de 460 MW. În această rundă de licitații, prețul maxim acceptat a fost de 13,4 euro/MW, în condițiile unei cereri totale de 4625 MW. Au participat 37 de oferți, dintre care 20 au fost desemnați câștigători.
Slovacia a obținut o alocare de 172 MW, cu un preț maxim stabilit la 16 euro/MW. Cererea înregistrată a fost de 1826 MW, iar din 38 de participanți, 20 au câștigat licitațiile.
România, cu o capacitate similară de 172 MW alocată, a înregistrat un preț maxim cuprins în jurul valorii de 10,82 euro/MW. Pentru această piață au fost 23 de participanți, iar 10 dintre aceștia au avut succes în procesul de selecție, în contextul unei cereri totale de 1815 MW.

Impactul asupra pieței energiei din Ucraina

Aceste licitații organizate lunar reprezintă un pas important în consolidarea stabilității rețelei electrice ucrainene. Prin deschiderea către furnizorii din țările vecine, Ucraina poate gestiona mai eficient necesarul energetic, vital în contextul actualelor provocări geopolitice și economice.

De asemenea, pe termen lung, această colaborare este așteptată să reducă costurile legate de importurile de energie electrică prin introducerea unui sistem competitiv și transparent de achiziții. Astfel, Ucraina se poate baza pe un flux constant și sigur de electricitate, asigurând atât securitatea energetică, cât și sprijinind redresarea economică.

România, parte integrantă a pieței energetice regionale

Interesul manifestat de companiile românești în cadrul licitațiilor reflectă o oportunitate strategică pentru integrarea pieței noastre energetice în sistemul regional. România, ca țară membră a Uniunii Europene și cu infrastructură de interconectare solidă, poate juca un rol esențial în susținerea Ucrainei prin furnizarea de energie la prețuri competitive.

Această tendință se aliniază și cu obiectivele de dezvoltare durabilă și securitate energetică promovate la nivel european. În plus, creșterea volumului tranzacțiilor cu energie electrică între statele vecine întărește legăturile economice și politice, contribuind la stabilitatea regională.

Perspective și pași următori

Licitațiile vor continua să fie organizate lunar, permițând ajustări și optimizări ale pieței în funcție de evoluția cererii și a ofertei. Experiența recentă indică un potențial ridicat de creștere a volumelor tranzacționate, ceea ce ar putea deschide noi oportunități pentru producătorii și traderii din regiune.

În concluzie, interesul foarte ridicat manifestat în această rundă de licitații pentru exportul de energie către Ucraina confirmă importanța strategică a cooperării energetice regionale. Ungaria, Slovacia și România și-au consolidat pozițiile ca furnizori de încredere, sprijinind astfel stabilitatea energetică a Ucrainei în contextul actual.

Această inițiativă reprezintă nu doar un pas în față pentru securitatea energetică a Ucrainei, ci și o oportunitate pentru țările vecine de a-și valorifica capacitățile și de a contribui la o rețea electrică europeană mai integrată și mai rezilientă.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

TABEL Anul viitor vor fi inaugurați cel puțin 178 de kilometri de autostradă. Când se va realiza marea unire peste munți – analiza Construim România

Pentru anul 2026, prognoza Construim România anticipează inaugurarea a cel puțin 178 km de autostradă în scenariul pesimist, iar în scenariul moderat optimist această lungime poate crește până la 210 km, iar în cel maxim optimist până la 284 km, incluzând drumuri expres, evidențiind un avans semnificativ în dezvoltarea infrastructurii rutiere. În 2027, se preconizează inaugurarea a maximum 156 km suplimentari, la care se adaugă tronsoanele neterminate în 2026, toate aceste estimări fiind condiționate de stabilitatea finanțării, ce provine majoritar din fonduri europene de coeziune, PNRR și bugetul de stat. Vești optimiste vin și pentru proiectele A7 Suceava–Siret și A8 Moțca–Pașcani–Târgu Frumos, finanțate prin programul european SAFE, cu licitații lansate și contestații respinse, crescând astfel șansele finalizării până în 2028–2029, iar România beneficiază de o alocare record de 17 miliarde de euro prin acest program, ceea ce facilitează conectarea Iașiului și Sucevei la București prin autostradă până cel târziu în 2030. Dincolo de aceste realizări, marea unire rutieră peste munți, prin finalizarea tronsoanelor majore precum A1 Pitești–Sibiu, A8 Tg. Mureș–Tg. Neamț și tunelul Meseș pe A3 Cluj–Oradea, este prevăzută pentru orizontul 2031–2033, marcând o etapă crucială în integrarea rețelei naționale de autostrăzi, după semnarea contractelor finale în 2025, ceea ce promite o dezvoltare susținută și conectivitate sporită în România în următorii ani.