Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Vor mai lua nemții de la Kaufland și Lidl magazinele românești “La Cocoș”? Consiliul Concurenței e îngrijorat, cere angajamente de la grupul Schwarz

Redacția06 noiembrie 2025
Vor mai lua nemții de la Kaufland și Lidl magazinele românești “La Cocoș”? Consiliul Concurenței e îngrijorat, cere angajamente de la grupul Schwarz

Pe scurt

Consiliul Concurenței și-a exprimat îngrijorarea privind tranzacția prin care grupul german Schwarz, proprietarul lanțurilor Lidl și Kaufland, intenționează să preia 70% din acțiunile retailerului românesc La Cocoș, o companie fondată în 2014 în Ploiești și cunoscută pentru prețurile accesibile și politica de discounturi semnificative în funcție de cantitatea achiziționată, adresate atât clienților individuali, cât și antreprenorilor locali. Autoritatea de concurență a subliniat că operațiunea ridică riscuri serioase pe piața comerțului cu amănuntul, precum și pe cea a achizițiilor de produse de consum curent, deoarece Schwarz, prin Lidl și Kaufland, are deja o prezență majoră pe toate piețele unde activează La Cocoș, iar această consolidare ar putea reduce opțiunile consumatorilor și afecta negativ furnizorii, unele companii înregistrând până la 90% din vânzări prin La Cocoș. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a subliniat dorința ca modelul de business al La Cocoș, caracterizat prin marje reduse și prețuri mici, să fie păstrat, exprimând temerea că achiziția ar putea conduce la modificarea politicii de prețuri, cu potențial impact negativ asupra consumatorilor. Pentru a răspunde acestor preocupări, grupul Schwarz are oportunitatea de a propune angajamente care să fie evaluate de autoritate în vederea găsirii unor soluții acceptabile, asigurând compatibilitatea tranzacției cu un mediu concurențial echilibrat. De asemenea, investitorii financiari precum BERD, Morphosis Capital și CEECAT Capital au sprijinit recent dezvoltarea La Cocoș prin achiziția unui pachet de 56% din acțiuni și o infuzie de capital ce a facilitat deschiderea a 12 magazine noi. Totodată, antreprenorul Iulian Nica, fondatorul La Cocoș, păstrează 30% din acțiuni și conduce în continuare compania, iar Schwarz și-a propus să mențină identitatea brandului intactă, inclusiv formatul magazinelor și politica de prețuri, pentru a sprijini extinderea rețelei atât pe plan local, cât și internațional. Tranzacția se află în prezent în analiza Consiliului Concurenței, care va decide dacă este compatibilă cu principiile unei piețe concurențiale normale, urmând să determine dacă transferul de control către grupul Schwarz va putea avea loc sub condiții care să protejeze atât consumatorii, cât și furnizorii și să mențină diversitatea în sectorul de retail românesc.

Vor mai lua nemții de la Kaufland și Lidl magazinele românești “La Cocoș”? Consiliul Concurenței e îngrijorat, cere angajamente de la grupul Schwarz

Vor continua nemții de la Kaufland și Lidl să preia magazine românești “La Cocoș”? Consiliul Concurenței își exprimă îngrijorările și cere angajamente de la grupul Schwarz

Consiliul Concurenței a demarat analiza tranzacției prin care grupul german Schwarz, proprietarul Lidl și Kaufland, intenționează să preia o parte semnificativă din acțiunile retailerului românesc La Cocoș. Această operațiune ridică multiple semne de întrebare privind impactul asupra concurenței în sectorul comerțului cu amănuntul și pe piața produselor de consum curent, în special alimentare.

Îngrijorările autorității de concurență

Analiza efectuată de Consiliul Concurenței evidențiază faptul că grupul Schwarz este deja prezent prin rețelele Kaufland și Lidl pe toate piețele locale în care activează, sau intenționează să intre, și La Cocoș. Preluarea hypercash-ului românesc ar putea duce la consolidarea excesivă a poziției pe piață a entității rezultate, reducând astfel opțiunile pentru consumatori.

În plus, această tranzacție ar putea avea efecte negative asupra furnizorilor locali, unii dintre aceștia având o dependență extremă de La Cocoș, cu vânzări care pot ajunge până la 90% din cifra lor de afaceri. Tocmai aceasta crește riscul vulnerabilității acestor parteneri față de deciziile grupului dominator.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat: „Dorim să rămână intact modelul de business al La Cocoș, caracterizat de marje reduse și prețuri accesibile pentru consumatori. Ne îngrijorează faptul că achiziția ar putea modifica politica de prețuri scăzute și formatul magazinelor, ceea ce ar conduce la o creștere a prețurilor și, implicit, la un impact negativ asupra consumatorilor.”

Pentru a răspunde acestor temeri, grupul Schwarz are posibilitatea să propună angajamente specifice Consiliului Concurenței. Acestea vor fi evaluate pentru a identifica soluții acceptabile care să păstreze concurența sănătoasă și accesibilitatea prețurilor pentru clienți.

Despre tranzacția La Cocoș - Schwarz

La Cocoș este un retailer românesc fondat în 2014 de familia Nica din Ploiești, care și-a dezvoltat rapid rețeaua de magazine oferind prețuri diferențiate în funcție de cantitățile achiziționate, adresându-se atât cumpărătorilor individuali, cât și micilor antreprenori locali. Modelul său de afaceri bazat pe prețuri competitive și flexibilitate în reduceri a atras atât clienți, cât și investitori.

La finalul anului 2024, un consorțiu de investitori format din Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Morphosis Capital și CEECAT Capital a preluat 56% din acțiunile La Cocoș, asigurând resurse financiare pentru deschiderea a încă 12 magazine noi.

În acest context, grupul german Schwarz, cel mai mare retail european și al treilea la nivel mondial, prezent în România prin Lidl și Kaufland, și-a manifestat interesul de a prelua un pachet majoritar de 70% din acțiunile companiei românești. Oficialii germani au anunțat că intenționează să păstreze intactă identitatea brandului La Cocoș, inclusiv formatul magazinelor, echipa și politica de prețuri mici, cu scopul de a accelera extinderea rețelei nu doar pe plan local, ci și european.

Antreprenorul Iulian Nica, fondatorul La Cocoș, va păstra 30% din acțiuni și va continua să conducă compania, asigurând astfel o continuitate managerială.

Decizia finală aparține Consiliului Concurenței

Tranzacția între grupul Schwarz și La Cocoș este supusă aprobării Consiliului Concurenței, care va analiza dacă preluarea respectă principiile concurenței pe piață și nu aduce prejudicii consumatorilor sau furnizorilor.

Consiliul a reiterat că scopul analizei este să se asigure că mediul concurențial rămâne echilibrat, iar consumatorii beneficiază de varietate și prețuri competitive.


Context suplimentar

La Cocoș reprezintă primul lanț de magazine fondat integral de capital românesc care a depășit pragul de 1 miliard de lei cifră de afaceri în 2024. În paralel cu tranzacția cu Schwarz, retailerul continuă să își extindă rețeaua, pregătind deschiderea celui de-al șaselea magazin în România.


Concluzie

Preluarea retailerului românesc La Cocoș de către grupul german Schwarz aduce în prim-plan o problemă delicată pe piața de retail din România – echilibrul între expansiunea marilor grupuri globabile și menținerea unui mediu concurențial sănătos pentru consumatori și furnizori. Cu o decizie finală încă așteptată din partea Consiliului Concurenței, atenția industriei rămâne îndreptată spre derularea acestei tranzacții cu impact larg asupra sectorului.


Pentru mai multe informații despre evoluția pieței de retail și dezvoltarea brandurilor locale, rămâneți conectați la economica.net.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.