Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Studiu. Angajații vor cadouri de la companii. Aproape 60% dintre români spun că nu primesc nici măcar felicitări

Redacția05 decembrie 2025
Studiu. Angajații vor cadouri de la companii. Aproape 60% dintre români spun că nu primesc nici măcar felicitări

Pe scurt

Un studiu bianual realizat de Edenred Benefit evidențiază o creștere semnificativă cu 27% a preferinței angajaților români pentru cadouri ca formă de recunoaștere în 2024–2025, fiind cea mai mare creștere înregistrată în acest interval. Cu toate acestea, doar 40% dintre angajați se simt apreciați constant, în timp ce aproape 60% declară că primesc prea rar sau deloc felicitări ori recompense, indicând o nevoie clară de dezvoltare a programelor de recunoaștere în companii. La nivel european, tendința către programe de recunoaștere continuă și va intensifica în 2026, angajații așteptând gesturi personalizate și dese, care să fie relevante pentru viața lor cotidiană. Recunoașterea eficientă contribuie la reducerea fluctuației personalului cu până la 31%, iar cardurile cadou sunt tot mai apreciate ca formă tangibilă și memorabilă de recompensă non-financiară, depășind cadourile fizice și bonusurile în bani, care nu au același impact emoțional. Studiile internaționale arată că în 2025 mai mult de jumătate dintre cardurile cadou corporative au avut valori de peste 200 de euro, exprimând o migrare clară către recompense consistente și percepute ca semne reale de apreciere. În România, doar unul din cinci angajați consideră pachetul de beneficii actual complet adaptat nevoilor individuale, cu preferințe crescânde pentru beneficii flexibile, personalizate și axate pe ocazii speciale, cu Generația Z manifestând un interes de până la 43% pentru cadouri, susținând astfel importanța cardurilor cadou ce oferă libertatea alegerii. Bugetele de beneficii în țară continuă să crească, cu o medie lunară de 967 lei în 2025, aproape dublu față de 2019, arătând angajamentul angajatorilor de a sprijini puterea de cumpărare și de a oferi dovezi concrete de apreciere. Pe plan global, recunoașterea în timp real și frecventă, focalizată pe momente relevante din activitatea angajaților, devine standard, iar companiile caută modalități eficiente și rapide de a recompensa, fiind favorizate cardurile cadou digitale pentru ușurința distribuirii și eficiența în cazul echipelor numeroase sau dispersate geografic. Conform furnizorilor internaționali, peste 60% dintre companii intenționează să mărească utilizarea cardurilor cadou în următorii 12–24 de luni, în cadrul programelor pentru performanță, aniversări sau momente cu impact emoțional. Astfel, pentru 2026 se conturează o tendință clară: angajații așteaptă recunoaștere constantă, personalizată și accesibilă, iar companiile răspund prin instrumente flexibile și memorabile, făcând din cardurile cadou un element central al strategiilor moderne orientate spre retenția, satisfacția și moralul echipelor, esențiale pentru stabilitatea organizațiilor.

Studiu. Angajații vor cadouri de la companii. Aproape 60% dintre români spun că nu primesc nici măcar felicitări

Un nou studiu bianual realizat de Edenred Benefit relevă o creștere semnificativă a interesului angajaților români pentru cadouri oferite de angajatori. Potrivit raportului actualizat pe parcursul ultimelor șase luni, preferința pentru categoria cadouri a crescut cu 27%, marcând cea mai importantă creștere în intervalul 2024–2025. În același timp, doar 40% dintre angajați se simt apreciați în mod constant, iar restul de 60% susțin că primesc recunoaștere prea rar sau niciodată. Aceste date indică un teren fertil pentru dezvoltarea programelor dedicate recunoașterii angajaților.

Angajații caută recunoaștere constantă și personalizată

La nivel european, tendințele pentru anul 2026 arată o intensificare a interesului companiilor pentru implementarea programelor de recunoaștere frecventă și bine țintită către nevoile angajaților. Studiile realizate atât pe plan global, cât și local, evidențiază faptul că angajații așteaptă gesturi mai dese, mai individualizate și relevante pentru viața lor cotidiană. Beneficiile tangibile au un impact clar asupra retenției personalului, cu o reducere a fluctuației forței de muncă de până la 31%. Totodată, aproape 80% dintre angajați consideră că primesc prea rar aprecieri sau recompense pentru eforturile depuse.

În acest context, cardurile cadou se impun rapid ca una dintre cele mai apreciate forme de recompensă non-financiară. Ele au depășit deja premii tradiționale sau obiectele fizice în preferințele angajaților și devin esențiale în strategia de fidelizare a angajaților în anul 2026.

Cardurile cadou – recompense concrete, cu impact emoțional

Datele furnizate de IRF pentru 2025 evidențiază că peste jumătate dintre cardurile cadou oferite în cadrul programelor corporate au avut o valoare ce a depășit 200 de euro. Aceasta subliniază o tranziție vizibilă către recompense substanțiale, percepute ca gesturi autentice de apreciere. Spre deosebire de bonusurile bani cash, care sunt adesea consumate rapid și fără un impact emoțional semnificativ, cardurile cadou rămân mai memorabile și mai motivante pentru angajați.

Directorul general Edenred România, Gorkem Oran, confirmă această tendință: „Raportul nostru arată o creștere a apetitului pentru beneficii flexibile și personalizate. Doar unul din cinci angajați consideră că pachetul de beneficii actual este complet adaptat nevoilor personale. Categoriile legate de cadouri și recompense individuale înregistrează o creștere constantă, iar generația Z manifestă cea mai puternică preferință pentru acest tip de beneficii, ajungând până la 43% din opțiuni.”

Bugetele pentru beneficii în creștere, în ciuda inflației

Pe plan local, bugetul mediu lunar alocat de companii pentru beneficii a atins 967 de lei în prima jumătate a anului 2025, aproape de estimarea de 1.006 lei pentru întregul an – cifre duble față de 2019, în pofida presiunilor inflaționiste. Această majorare de circa 6% în doar șase luni arată că angajatorii investesc tot mai mult pentru a susține puterea de cumpărare a angajaților și pentru a crea programe care să fie percepute ca dovezi clare de apreciere.

Tendințe globale: recunoaștere în timp real, ușor de aplicat

Pe plan internațional, companiile se orientează spre recunoaștere în timp real, frecventă și asociată cu momente relevante din activitatea angajaților. Cardurile cadou, în special cele digitale, facilitează distribuirea rapidă și eficientă, eliminând problemele logistice și fiind ideale pentru echipe mari sau dispersate geografic.

Datele din piață arată că peste 60% dintre companii plănuiesc să mărească utilizarea cardurilor cadou în următorii 12–24 luni, mai ales în situații legate de performanță, aniversări sau momente cu impact emoțional puternic. Astfel, în 2026 se conturează un mediu organizațional în care angajații așteaptă recunoaștere continuă, personalizată și accesibilă, iar companiile răspund prin programe flexibile, capabile să transmită aprecierea într-un mod memorabil și clar.

Concluzie

Într-o perioadă în care retenția, satisfacția și moralul angajaților devin elemente cruciale pentru stabilitatea și performanța firmelor, cardurile cadou se impun ca un instrument-cheie în strategiile moderne de recunoaștere și recompensă. Studiul Edenred Benefit confirmă această direcție, arătând că angajații români își doresc mai multă apreciere concretă, iar companiile oferă în schimb programe adaptate nevoilor actuale, contribuind astfel la un climat organizațional pozitiv și motivant.


Pentru mai multe informații despre tendințele în recunoașterea angajaților și beneficiile corporative, puteți consulta raportul complet Edenred Benefit 2025.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.