Știri naționale și internaționale

Sidicatul minerilor de la Complexul Energetic Valea Jiului: Termenele de închidere pentru minele Lonea și Lupeni nu pot fi respectate din motive tehnice

Redacția•09 decembrie 2025

Pe scurt

Sindicatul minerilor de la Complexul Energetic Valea Jiului avertizează că termenele de închidere pentru minele Lonea și Lupeni nu pot fi respectate din motive tehnice, generând îngrijorări majore pentru comunitățile localizate sub aceste exploatări întrucât acestea afectează cartiere de locuințe și gospodării din orașele Lupeni și Petrila. În cadrul întâlnirilor comisiilor de dialog social organizate la Ministerul Energiei și Prefectura Hunedoara în decembrie, principalele teme de discuție vor viza atât închiderea minelor, cât și prelungirea termenului de funcționare a Termocentralei Paroșeni, respectarea Contractului Colectiv de Muncă și necesitatea identificării unei soluții pentru construirea unui grup energetic pe gaz metan la Termocentrala Mintia, pentru a asigura funcționarea acesteia și după 2032. De asemenea, președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, a susținut, printr-o scrisoare deschisă adresată oficialităților, că din motive de siguranță a exploatărilor, activitatea minelor Lonea și Lupeni ar trebui prelungită până în 2028, în condițiile în care închiderea subterană este programată oficial pentru 31 decembrie 2025, respectiv 30 iunie 2026, fapt ce relevă complexitatea și impactul social major al acestui proces de tranziție energetică în Valea Jiului, având nevoie de o abordare responsabilă și echilibrată din partea decidenților pentru protejarea comunităților locale. Acest subiect rămâne fundamental în discuțiile privind viitorul sectorului energetic și social din regiune, accentuând rolul dialogului social și al strategiilor sustenabile în tranziția justă.

Sindicatul minerilor din Complexul Energetic Valea Jiului: Termenele de închidere pentru minele Lonea și Lupeni nu pot fi respectate din cauza unor dificultăți tehnice

Sindicatul minerilor de la Complexul Energetic Valea Jiului (CE VJ) atrage atenția asupra faptului că termenele stabilite pentru închiderea minelor Lonea și Lupeni nu pot fi respectate din motive tehnice. Acest aspect va fi unul dintre punctele centrale discutate în cadrul viitoarelor întâlniri de dialog social organizate atât la Ministerul Energiei (pe 10 decembrie), cât și la Prefectura Hunedoara (pe 12 decembrie).

Potrivit declarației președintelui Sindicatului Muntele, Darius Câmpean, lucrările regresive necesare pentru închiderea în siguranță a minelor Lupeni și Lonea vor depăși termenele actuale. El subliniază că aceste minere, situate în zone urbane - Lupeni (pentru EM Lupeni) și Petrila (pentru EM Lonea) - se află chiar sub cartiere de locuințe și gospodării. Prin urmare, factorii decizionali trebuie să abordeze situația cu responsabilitate, întrucât o închidere grăbită sau necorespunzătoare poate avea efecte negative severe asupra comunităților din Valea Jiului.

Continuarea activității Termocentralei Paroșeni și respectarea Contractului Colectiv de Muncă, teme cheie pe agenda discuțiilor

Pe lângă problemele legate de închiderea minelor, în cadrul ședințelor comisiilor de dialog social se vor dezbate și subiecte conexe foarte importante. Astfel, este vizată prelungirea funcționării Termocentralei Paroșeni, acesta fiind un element vital pentru asigurarea stabilității energetice și menținerea locurilor de muncă în regiune. De asemenea, respectarea Contractului Colectiv de Muncă rămâne o prioritate pentru sindicat, care dorește să evite orice conflict de muncă și să garanteze condiții stabile pentru angajați.

Propunerea unui grup energetic pe bază de gaz metan pentru Termocentrala Mintia

În contextul tranziției energetice și al necesității de a asigura continuitate în producția de energie, liderul sindical a subliniat și importanța găsirii unei soluții pentru construirea unui grup energetic pe gaz metan la Termocentrala Mintia. Această inițiativă ar permite centrului să funcționeze și după anul 2032, astfel fiind menținute locurile de muncă și contribuind la securitatea energetică a zonei.

Poziția autorităților locale și apelul pentru o prelungire a activității miniere

Tema închiderii minelor Lupeni și Lonea a fost evidențiată și într-o scrisoare deschisă transmisă, la finalul lunii octombrie, către primarul Capitalei, Nicușor Dan, și premierul Ilie Bolojan. Documentul a fost semnat de președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, care a atras atenția asupra termenelor foarte strânse pentru finalizarea lucrărilor de închidere subterană: 31 decembrie 2025 pentru EM Lonea și 30 iunie 2026 pentru EM Lupeni.

Conform scrisorii, în vederea siguranței exploatărilor miniere și pentru a evita riscuri majore, este necesară prelungirea activității minelor până la 31 decembrie 2028. Astfel, autoritățile județene cer o reevaluare a planurilor închiderii, ținând cont de impactul social și economic pe care o închidere prematură îl poate avea asupra comunităților locale.

Impactul asupra comunităților din Valea Jiului și necesitatea unei tranziții sociale juste

Este important de menționat că minele Lupeni și Lonea sunt parte integrantă a orașelor lor, fiind amplasate sub cartierele rezidențiale, ceea ce face procesul de închidere unul complex, cu multiple implicații tehnice și sociale. Astfel, sindicatul insistă pe o abordare atentă, bazată pe dialog cu toți factorii implicați, astfel încât tranziția să fie una justă și responsabilă.

Concluzionând, reprezentanții minerilor și autoritățile locale cer o revizuire a calendarului inițial de închidere a minelor și o discuție amplă privind strategiile energetice pe termen lung, pentru a proteja atât angajații din sector cât și comunitățile din Valea Jiului.

Articol realizat pe baza declarațiilor sindicatului minerilor și a informațiilor oficiale privind situația complexă a mineritului în Valea Jiului.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.