Știri naționale și internaționale

Șeful Consiliului Concurenței: Ar fi bine ca modelul de business al La Cocoș să rămână în continuare şi să se şi extindă

Redacția•02 noiembrie 2025

Pe scurt

Șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a subliniat importanța continuării și extinderii modelului inovativ de business al retailerului autohton La Cocoș, în contextul analizării vânzării acestuia către grupul german Schwarz, care deține Lidl și Kaufland. Chirițoiu a explicat că în sectorul producției alimentare există încă potențial pentru concentrare, ceea ce ar putea întări poziția furnizorilor în relația cu marile lanțuri comerciale, sporindu-le puterea de negociere. Acesta a făcut referire și la preluarea Profi de către Mega, o tranzacție aprobată anterior cu condiții stricte, indicând astfel o tendință de consolidare a pieței, ce poate contribui la dinamizarea competitivității. Totodată, șeful autorității de concurență a menționat că cea mai dificilă tranzacție din anul curent a fost achiziția Telekom România de către Vodafone, o preluare evaluată la 30 milioane de euro, care a necesitat imperativă garantare a investițiilor în dezvoltarea rețelelor de telecomunicații, mai ales în contextul trecerii de la patru la trei operatori principali pe piața locală. În colaborare cu ANCOM, Consiliul a solicitat angajamente ferme din partea Digi și Vodafone pentru menținerea prețurilor competitive și calității serviciilor, precum și pentru progresul tehnologic, inclusiv extinderea rețelelor 5G, subliniind astfel preocuparea pentru protejarea consumatorilor și pentru stimularea investițiilor în telecomunicații. Prin această abordare strategică de monitorizare și reglementare a concentrărilor economice, România urmărește să echilibreze dezvoltarea piețelor, păstrând concurența sănătoasă și asigurând bunăstarea consumatorilor prin modele de afaceri sustenabile și servicii de calitate superioară.

Șeful Consiliului Concurenței: Ar fi benefic ca modelul de business al La Cocoș să continue și să se extindă

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a subliniat recent importanța consolidării pe segmentul producției alimentare din România, evidențiind faptul că există încă oportunități semnificative de concentrare a afacerilor în acest domeniu. Potrivit oficialului, o structură mai puternică a furnizorilor ar echilibra mai bine relația cu marile lanțuri comerciale, sporindu-le astfel influența și capacitatea de negociere.

Piața alimentară – spațiu pentru consolidare care întărește furnizorii

Într-un interviu recent, șeful autorității de concurență a explicat că, deși economia românească a fost caracterizată în general printr-o multitudine de firme mici, în ultima vreme s-a observat o tendință de creștere a concentrării. „Am intervenit destul de rar pentru a bloca fuziuni, dar lucrurile încep să se schimbe, iar pe zona de producție alimentară există încă mult loc pentru consolidare”, a afirmat Chirițoiu.

El a mai adăugat că această concentrare nu este doar benefică pentru furnizori, ci și pentru dinamica pieței, oferind un echilibru mai solid în raport cu marile rețele de retail. Un exemplu recent în acest sens este preluarea magazinelor Profi de către Mega Image, iar în prezent, Consiliul Concurenței analizează tranzacția pentru vânzarea retailerului autohton La Cocoș către grupul german Schwartz care deține Lidl și Kaufland.

La Cocoș – un model de business inovativ ce merită păstrat și extins

În contextul acestei tranzacții, Bogdan Chirițoiu a evidențiat faptul că La Cocoș se distinge printr-un model de business inovator și prețuri semnificativ mai competitive decât cele practicate de ceilalți comercianți pe piață. „Ar fi benefic ca acest model să fie păstrat în continuare și să se extindă, pentru a menține dinamica pieței și a stimula competiția sănătoasă”, a concluzionat șeful Consiliului Concurenței.

Această poziție vine pe fondul interesului tot mai crescut pentru consolidarea jucătorilor din retailul alimentar românesc, dar și a importanței menținerii unor practici care să aducă beneficii atât consumatorilor, cât și furnizorilor.

Provocarea anului – preluarea Telekom România de către Vodafone

Pe de altă parte, Chirițoiu a punctat și cea mai complexă tranzacție din acest an privind piața telecom, și anume achiziția Telekom România Mobile Communications de către Vodafone. Această mișcare a ridicat numeroase întrebări privind evoluția concurenței, mai ales că România se află printre țările cu cele mai rapide și extinse rețele de internet la nivel global.

„Piața telecom operează în prezent cu patru mari jucători, care este o situație optimă pentru concurență. Odată cu această preluare, vom avea doar trei jucători, ceea ce poate reduce presiunea concurențială”, a explicat președintele Consiliului Concurenței.

Pentru a contracara efectul acestei schimbări, autoritățile au impus condiții ferme: Digi și Vodafone trebuie să garanteze continuarea investițiilor masive în infrastructura 5G și extinderea rețelelor. „Ne-a preocupat mai puțin posibilitatea creșterii prețurilor, pentru că Digi joacă un rol crucial în menținerea tarifelor scăzute, ci mai mult rata și calitatea investițiilor în tehnologie și acoperire”, a mai spus Chirițoiu.

Colaborare strânsă cu ANCOM pentru monitorizarea angajamentelor

Monitorizarea respectării angajamentelor de investiții este în sarcina ANCOM, organismul care dispune de expertiza tehnică necesară pentru evaluarea calității semnalului și a performanțelor rețelelor de comunicații din România. Potrivit oficialului de la Concurență, această colaborare este esențială pentru menținerea unui mediu concurențial autentic și pentru protecția consumatorilor.

Detalii despre tranzacția Vodafone – Telekom România

Achiziția finalizată pe 1 octombrie 2025 a fost evaluată la 30 milioane de euro, Vodafone preluând controlul complet asupra Telekom România, inclusiv majoritatea angajaților, întreaga bază de clienți postpaid și business, rețeaua de magazine și o mare parte din infrastructura tehnică. Clienții prepaid au fost redistribuiți către operatorul Digi România.

Vodafone a anunțat că această tranzacție va fi urmată de investiții semnificative în integrarea rețelelor, consolidând astfel cele peste 6,5 miliarde de euro investiți în cei aproape trei decenii de activitate pe piața românească.

În concluzie, atât pe segmentul alimentației, cât și pe piața telecom, autoritățile urmăresc cu atenție evoluțiile de pe piață, intervenind pentru a menține un echilibru sănătos între concurență, investiții și beneficiul consumatorilor. Modelul La Cocoș și strategia Vodafone sunt exemple relevante ale acestor provocări și oportunități pentru economia românească în 2025 și anii următori.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.