Știri naționale și internaționale

Scandalul Lukoil – Bulgaria a cerut SUA exceptarea sa de la aplicarea sancţiunilor. Ce face România

Redacția•12 noiembrie 2025

Pe scurt

Scandalul Lukoil a generat tensiuni în regiune după ce Bulgaria a solicitat oficial Statelor Unite o excepție de la aplicarea sancțiunilor impuse împotriva companiilor petroliere rusești Lukoil și Rosneft, decizie anunțată la finalul lunii octombrie, zile după ce administrația Donald Trump a comunicat restricțiile ce urmau să intre în vigoare începând cu 21 noiembrie. Bulgaria, confruntată cu o singură rafinărie controlată de Lukoil, a adoptat rapid modificări legislative care îi permit să preia și să reevalueze proprietatea rafinăriei în contextul sancțiunilor internaționale, în timp ce România, unde Lukoil deține rafinăria Petrotel Ploiești și aproximativ 320 de benzinării, a optat să nu ceară prelungirea termenului sancțiunilor, preferând să elaboreze o legislație ce permite preluarea controlului operațional asupra rafinăriei și rețelei de distribuție pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu carburanți și protejarea celor 5.000 de angajați. Ministrul Energiei român, Bogdan Ivan, a subliniat că această măsură urmărește conformarea totală cu sancțiunile americane, evitarea riscului de preluare a activelor de firme-paravan, și menținerea stabilității energetice, fără a exclude opțiunea naționalizării temporare, așa cum Germania a procedat cu rafinăria Schwedt controlată de Rosneft, preluată în administrare temporară pentru a garanta aprovizionarea pieței fără țiței rusesc. În paralel, politica SUA, exprimată prin sancțiunile secundare care vizează și companiile sau statele terțe ce ar continua afacerile cu grupurile petroliere rusești, are ca scop diminuarea finanțării militare a Rusiei, influențând astfel desfășurarea conflictului din Ucraina. În acest context, în timp ce Bulgaria încearcă să obțină o excepție pentru a limita impactul asupra prețurilor și producției interne, România a decis să susțină implementarea uniformă a sancțiunilor în Uniunea Europeană, reflectând o poziție fermă pentru alinierea la politicile internaționale de securitate energetică și geopolitică, incluziunând măsuri legislative ce vizează preluarea controlului asupra activelor Lukoil în țară. Acest subiect este crucial pentru securitatea energetică a regiunii și pentru stabilitatea pieței de carburanți din România și țările vecine.

Scandalul Lukoil: Bulgaria solicită SUA o excepție de la sancțiuni, România reacționează

Recenta decizie a administrației americane de a impune sancțiuni împotriva marilor companii petroliere rusești Lukoil și Rosneft a generat reacții importante în regiune. La finalul lunii octombrie, Bulgaria a înaintat oficial către Washington o solicitare de excepție de la aplicarea acestor sancțiuni, menite să intre în vigoare din 21 noiembrie, pe fondul îngrijorărilor legate de continuitatea activității rafinăriei sale controlate de Lukoil. Pe fondul acestui context, România își conturează propria strategie pentru gestionarea situației.

Ce a declarat Nicușor Dan despre poziția Guvernului României

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a transmis că există în prezent un grup de lucru guvernamental informat despre situația rafinăriei Petrotel Ploiești, precum și a rețelei de benzinării Lukoil din România. Deși oficial se vorbește despre aproximativ 100 de benzinării, în realitate compania operează circa 320 stații, fiind al doilea cel mai mare lanț după Petrom.

În opinia sa, activitatea comercială a benzinăriilor este mai puțin critică, rafinăria Petrotel reprezentând punctul central pentru aprovizionarea cu carburanți. De altfel, rafinăria se află în prezent în revizie tehnică, urmând a fi repornită în câteva săptămâni. Nicușor Dan subliniază că momentan oprirea nu perturba fluxul național de combustibili, dar pe termen mediu și lung închiderea acesteia ar obliga România să importe semnificativ mai mult petrol procesat.

În privința riscului ca un cumpărător-scut paravan controlat de Rusia să preia rafinăria, edilul afirmă că acesta este eliminat de existența Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe, care verifică toate tranzacțiile ce vizează companii strategice. Desigur, există interes pentru preluarea activelor, însă guvernul nu se grăbește și ia în calcul inclusiv o soluție temporară de preluare a rafinăriei de către statul român, care însă necesită un cadru legal specializat.

Răspunsul oficial al Ministerului Energiei

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a clarificat că România nu va solicita o prelungire a termenului stabilit de SUA pentru aplicarea sancțiunilor Lukoil. În schimb, ministerul pregătește un act normativ care să permită preluarea controlului asupra funcționării rafinăriei Petrotel și a rețelei de benzinării asociate.

Potrivit oficialului, scopul este dublu: să asigure respectarea sancțiunilor americane și să mențină neîntreruptă activitatea de rafinare și comercializare a produselor petroliere, protejând astfel aprovizionarea cu combustibili a pieței interne.

După ce Bulgaria a adoptat recent modificări legislative care îi permit să ia în administrare și să vândă rafinăria de la Burgas, guvernul român exclude în mod oficial opțiunea solicitării unei derogări pentru amânarea sancțiunilor. În schimb, se orientează spre o formulă prin care să preia responsabilitatea asupra rafinăriei de circa 2,5 milioane tone anual și a rețelei de peste 300 benzinării.

Deși nu este clar dacă „preluarea controlului” înseamnă naționalizare sau administrare temporară, se ia în calcul un model similar celui aplicat de Germania, unde autoritățile au preluat operațiunile rafinăriei Schwedt, deținută în acte de Rosneft, pentru a garanta continuitatea alimentării populației și economiei, fără a încălca sancțiunile occidentale.

Bogdan Ivan a mai declarat pe Facebook că nu intenționează să solicite o amânare a sancțiunilor pe data de 21 noiembrie și că va susține aplicarea unitară a acestora la nivelul Uniunii Europene. Preluarea controlului asupra Lukoil în România este vitală pentru a implementa măsurile internaționale, a proteja aproximativ 5.000 de angajați și a asigura stabilitatea și securitatea sistemului energetic național.

Contextul sancțiunilor și exemplul altor state europene

Măsurile anunțate de administrația Trump urmăresc reducerea veniturilor Rusiei provenite din exporturile energetice, cu scopul de a diminua resursele acesteia pentru finanțarea conflictului din Ucraina. Pe lângă sancțiunile directe, există și amenințări secundare adresate entităților care ar continua să colaboreze cu Lukoil și Rosneft.

Până la anunțul oficial al ministrului bulgar al energiei, Sofia nu a recunoscut public existența unei cereri de excepție. Aceasta urmărea, printre altele, să asigure stabilitatea producției interne, acoperirea necesarului național și menținerea prețurilor combustibililor.

În paralel, Germania a obținut deja din partea SUA o scutire pentru rafinăria sa controlată de Rosneft, iar premierul ungar Viktor Orban a negociat acordul de continuare a importurilor de petrol rusesc prin conducte, dată fiind situația particulară a Ungariei, fără ieșire la mare și cu opțiuni limitate de alimentare.

Situația Lukoil în România și Bulgaria este un exemplu al provocărilor globale generate de sancțiunile economice împotriva Rusiei, obligând statele europene să găsească soluții echilibrate între respectarea regimului sancțiunilor și menținerea securității energetice a propriilor piețe. România pare decisă să adopte o poziție fermă, fără excepții, dar cu o strategie menită să protejeze interesele naționale și locurile de muncă existente.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.