Știri naționale și internaționale

Șase state membre UE cer Comisiei Europene să renunțe la planul de a interzice vânzarea mașinilor echipate cu motoare termice în 2035

Redacția•06 decembrie 2025

Pe scurt

Șase state membre ale Uniunii Europene, printre care Italia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia și Bulgaria, au solicitat Comisiei Europene să renunțe la planul de a interzice vânzarea mașinilor noi echipate cu motoare termice începând din 2035, printr-o scrisoare adresată președintei Ursula von der Leyen. Acești lideri europeni, inclusiv premierii Giorgia Meloni și Donald Tusk, susțin că este necesară o abordare flexibilă care să permită comercializarea modelelor hibride plug-in, a vehiculelor cu autonomie extinsă și a celor cu tehnologie pe bază de celule de combustibil chiar și după această dată, pentru a proteja competitivitatea industriei auto europene și a evita crearea unui „deșert industrial” în urma unor reglementări prea restrictive. Aceștia argumentează că aplicarea principiului neutralității tehnologice este esențială pentru a susține inovarea și concurența, întrucât nu există o soluție unică pentru decarbonizarea sectorului auto. Italia și Germania susțin, de asemenea, necesitatea ajustării planurilor UE, reflectând preocupările privind concurența cu China, cererea scăzută de vehicule electrice și tarifele comerciale din SUA. În contextul costurilor ridicate privind energia și forța de muncă, producătorii auto europeni precum Stellantis, Volkswagen și Renault urmăresc clarificări privind viitorul reglementărilor pentru a decide investițiile miliardare în tehnologii auto. În paralel, Franța favorizează o politică de „preferință europeană” pentru vehiculele electrice, în efortul de a menține locurile de muncă. Comisia Europeană urmează să prezinte pe 10 decembrie un pachet de propuneri în cadrul revizuirii regulamentului privind emisiile de carbon pentru industria auto, iar liderii care au semnat scrisoarea reflectă tensiunile dintre obiectivele climatice ambițioase și nevoia de susținere a competitivității și diversității tehnologice în sectorul auto european.

Șase state membre UE cer Comisiei Europene să renunțe la interdicția mașinilor cu motoare termice din 2035

Uniunea Europeană a adoptat, în 2022, o măsură ambițioasă prin care, începând cu anul 2035, vânzarea mașinilor noi care emit dioxid de carbon (CO2) în blocul comunitar va fi interzisă. Această decizie implică faptul că nu vor mai putea fi înmatriculate autovehicule noi echipate cu motoare cu ardere internă, așa cum le știm.

Cu toate acestea, un grup format din șase premieri europeni au solicitat Comisiei Europene o revizuire a acestei reguli, cerând să fie permisă comercializarea, după 2035, și a modelelor hibride plug-in, a mașinilor cu autonomie extinsă, precum și a celor care utilizează tehnologia celulelor de combustibil. Acest apel a fost adresat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printr-o scrisoare consultată recent de Bloomberg News.

Printre semnatarii acestui demers se regăsesc lideri precum Giorgia Meloni din Italia și polonezul Donald Tusk, alături de premierii slovac Robert Fico, ungar Viktor Orban, ceh Petr Fiala și bulgar Rosen Zhelyazkov. Aceștia subliniază că „ne aflăm într-un moment decisiv pentru industria auto și pentru abordarea crizei climatice în Europa” și că se pot atinge obiectivele de mediu fără a sacrifica competitivitatea industriei auto europene, avertizând asupra riscului transformării sectorului într-un „deșert industrial”.

Această inițiativă are ca scop influențarea modului în care Comisia Europeană va face revizuirea normelor privind emisiile de carbon ale vehiculelor noi. Italia și Germania se numără, de asemenea, printre statele care militează pentru o flexibilizare a regulilor, încercând să protejeze fabricile și locurile de muncă din domeniul auto, în fața concurenței acerbe venite din China, a încetinirii cererii pentru mașinile electrice și a tarifelor comerciale impuse de Statele Unite.

În plus, creșterea costurilor cu energia și salariile ridicate în Europa pun presiune pe producătorii auto, ceea ce determină, pe alocuri, reducerea personalului și relocarea investițiilor în alte regiuni. Pe de altă parte, Guvernul francez a optat pentru o strategie care promovează „preferința europeană” pentru vehiculele electrice, cu scopul de a diminua riscul pierderii locurilor de muncă.

Constructori auto importanți, cum sunt Stellantis, Volkswagen și Renault, sunt în faza de analiză a investițiilor de miliarde de euro, dar așteaptă cu interes clarificări legate de viitoarea interdicție. Ei se alătură dezbaterilor privind necesitatea menținerii principiului neutralității tehnologice în politicile de decarbonizare, accentuând faptul că nu există o soluție unică ce poate rezolva această provocare și că alegerea unei singure tehnologii riscă să încetinească inovația și competiția.

Scrisoarea datată 4 decembrie exprimă convingerea că aplicarea acestei neutralități este „esențială pentru stimularea cercetării și a progresului tehnologic”. Oficialii semnatari se tem că impunerea unei singure tehnologii poate reduce posibilitățile de dezvoltare și competitivitatea industriei europene.

În acest context, Executivul UE urmează să prezinte, pe 10 decembrie, un set de propuneri în cadrul revizuirii regulamentelor privind emisiile de carbon ale industriei auto, evidențiind astfel un moment critic în definirea viitorului sectorului automobilistic european și a modului în care acesta va răspunde provocărilor legate de mediu și competitivitate.

Această situație evidențiază tensiunile dintre ambițiile climatice și necesitatea de a susține o industrie auto puternică și inovativă în Europa, în timp ce se caută echilibrul dintre protecția mediului și menținerea locurilor de muncă.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleAuto

Articole similare

O nouă eră pentru industria auto. China a vândut mai multe maşini decât Japonia, pe piaţa mondială, în 2025

China marchează o nouă eră în industria auto mondială în 2025, depășind Japonia în vânzările globale de vehicule pentru prima dată în peste două decenii, conform estimărilor Nikkei și datelor S&P Global Mobility. Constructorii auto chinezi sunt așteptați să vândă aproximativ 27 milioane de vehicule, reprezentând o creștere impresionantă de 17% față de anul precedent, în timp ce producătorii japonezi vor înregistra o stagnare, cu vânzări combinate în jur de 25 milioane de unități. Această schimbare de lideri reflectă o evoluție rapidă a pieței globale, unde, până în 2018, Japonia aproape atingea pragul de 30 milioane vehicule vândute anual, iar în 2022 era încă cu aproximativ opt milioane de unități înaintea Chinei. Totuși, expansiunea agresivă și strategia eficientă a industriei auto chineze au făcut ca în numai trei ani să preia conducerea, iar acest salt consolidează poziția Chinei ca noul gigant mondial în domeniul auto, subliniind astfel o redefinire majoră a competiției internaționale în acest sector cheie al economiei globale. Această tendință indică nu doar o creștere cantitativă, ci și un potențial de inovare și influență sporită a Chinei în viitoarea transformare a industriei auto.

Ce impozit vor plăti românii care au maşini electrice, în 2026

Începând cu anul 2026, românii care dețin mașini electrice și hibride vor suporta modificări semnificative ale impozitelor auto, conform OUG nr. 78/2025, cu un nivel de majorare între 5% și 146%, în funcție de norma de poluare a vehiculului, iar pentru modelele hibride cu emisii de CO2 de maximum 50g/km se va aplica o reducere de 30%, decizie ce poate varia în funcție de consiliile locale, relevă analiza PwC. Totodată, impozitele pe metrul pătrat pentru clădirile rezidențiale ale persoanelor fizice vor înregistra o creștere abruptă, de circa 170%, asemănător cu taxele aplicate terenurilor intravilane fără construcții sau terenurilor extravilane, conform datelor furnizate de Agerpres. Pentru a stimula investițiile în sectoarele industriale precum industria prelucrătoare, depozitare și logistică, se vor acorda scutiri de impozit pentru clădirile noi, valabile timp de doi ani începând cu anul următor recepției construcției. În schimb, va fi eliminată reducerea de 50% pentru impozitul aplicat clădirilor utilizate în scopuri turistice pe o perioadă de până la 180 de zile pe an, atât pentru persoane fizice, cât și juridice. Mai mult, cota impozitului pentru clădirile rezidențiale și nerezidențiale deținute de persoane fizice nu va putea fi redusă sub nivelul stabilit pentru 2025, marcând astfel un efort legislativ important de ajustare fiscală care va influența semnificativ bugetele proprietarilor de vehicule ecologice și imobile în anul următor. Aceste schimbări reflectă o tendință clară de ajustare a taxelor în vederea promovării protecției mediului, dar și a susținerii politicilor fiscale care echilibrează nevoile investitorilor și ale autorităților locale.

Leapmotor începe în 2026 asamblarea de mașini în Spania și estimează vânzări globale de 1 mil. de unități anul viitor

Leapmotor, companie chineză fondată acum 10 ani, își pregătește extinderea globală spectaculoasă, estimând vânzări de 1 milion de mașini în 2025 și o creștere până la peste 4 milioane de unități anual în 2035, conform directorului executiv Zhu Jiangming. Susținută de investiții de la Dahua Technology și cofondatorii săi Fu Liquan și Zhu Jiangming, Leapmotor pune accent pe tehnologie internă, cu 65% din componente dezvoltate în casă, furnizând astfel un avantaj de 10% la costuri față de concurență. Succesul pe piața chineză este evidențiat prin vânzările robuste ale SUV-ului B10, care au surclasat competitori precum BYD în segmentul sub 25.000 de dolari, cu aproape 500.000 de vehicule electrice, hibride plug-in și cu range extender comercializate recent. În plus, Leapmotor își va extinde producția în Europa, demarând în 2026 asamblarea în Spania, respectând condițiile locale care impun ca 40% din piesele mașinilor asamblate să fie achiziționate local, ceea ce reflectă angajamentul firmei față de apropierea de piața europeană. De asemenea, parteneriatul cu producătorul auto de stat FAW implică emiterea a 74,8 milioane de acțiuni și dezvoltarea comună a vehiculelor, întărind astfel poziția Leapmotor atât pe piața internă, cât și internațională. Prin această strategie combinată de inovare tehnologică, expansiune globală și colaborări strategice, Leapmotor se afirmă ca un jucător-cheie în industria auto electrică, cu pretenția de a revoluționa mobilitatea în următorul deceniu.