Știri naționale și internaționale

Salariul mediu net din outsourcing, industrie în care lucrează circa 300.000 de oameni, e de circa 7.600 lei

Redacția•13 noiembrie 2025

Pe scurt

Salariul mediu net din sectorul outsourcing din România, industrie care angajează circa 300.000 de persoane, este de aproximativ 7.600 lei, conform celei de-a 13-a ediții a conferinței anuale organizate de Asociația Business Service Leaders (ABSL) pe 13 noiembrie. România rămâne o destinație preferată pentru investitori, în ciuda tendinței globale de a orienta outsourcingul spre Asia, datorită productivității ridicate a angajaților, competențelor tehnice și lingvistice, certificărilor profesionale și apartenenței la structurile Euro-Atlantice. Sectorul a atins un grad de maturitate, iar durata medie a angajării a crescut la patru ani, în contextul unui proces de recrutare mai precaut generat de condițiile economice și adoptarea tehnologiilor noi. Creșterea numărului de angajați în domeniu a fost moderată, estimată la circa 5%, iar salariul mediu brut, de 13.060 lei, rămâne competitiv pe plan european. România dispune de peste zece orașe cu peste 200.000 de locuitori care oferă oportunități atractive pentru dezvoltarea sectorului. În următorii ani, serviciile din outsourcing vor evolua semnificativ, companiile planificând să inoveze, concentrarea fiind pe utilizarea inteligenței artificiale și automatizarea proceselor (29%), soluții sectoriale specifice (24%), consultanță (13%), operațiuni și suport clienți (10%), precum și servicii legate de risc, conformitate și securitate (3%). ABSL reunește peste 80 de companii relevante în domeniile Shared Services Center, Business Process Outsourcing, Information Technology Outsourcing și Research and Development, consolidând astfel poziția României ca un hub important pentru serviciile de outsourcing și business services în Europa.

Salariul mediu net în outsourcing în România – aproximativ 7.600 lei într-un sector care angajează circa 300.000 de persoane

Pe 13 noiembrie, Asociația Business Service Leaders (ABSL) a organizat cea de-a 13-a ediție a conferinței sale anuale, prilej cu care au fost făcute publice noi date referitoare la evoluția industriei de outsourcing din România. Cu o forță de muncă estimată la aproape 300.000 de angajați, acest domeniu devine din ce în ce mai important pentru economia țării, iar salariile medii nete în sector au ajuns în prezent la circa 7.600 de lei.

România, o alegere preferată în context geopolitic global

Deși multe companii își orientează investițiile către piețele asiatice, în special India și Filipine, România rămâne o locație de top datorită profesionalismului ridicat al angajaților săi. Cătălin Iorgulescu, vicepreședintele ABSL, a explicat că, pe lângă competențele tehnice și lingvistice bine dezvoltate, certificările profesionale și apartenența țării la structurile euro-atlantice reprezintă avantaje competitive majore pentru piața locală de outsourcing.

Sectorul de business services: maturitate și stabilitate

Conform raportului ABSL prezentat în cadrul conferinței, industria a atins un stadiu de maturitate important. Mobilitatea angajaților în cadrul companiilor a scăzut, iar durata medie a unui contract de muncă într-o firmă din domeniu se ridică la aproximativ patru ani. Acest lucru indică o stabilitate crescută față de perioadele anterioare.

Totodată, procesul de recrutare a devenit mai atent și mai precaut, în contextul unor incertitudini economice globale și al integrării tehnologiilor emergente. Tendința de prudență în angajări se va menține și în anul următor.

Creștere moderată a numărului de angajați și salarii competitive

Deși ritmul de creștere al numărului de angajați în industria de outsourcing a încetinit comparativ cu anii anteriori, acesta se menține la o medie anuală de aproximativ 5%. Salariul mediu brut raportat în sector este de 13.060 de lei, ceea ce poziționează România favorabil în comparație cu alte țări europene.

Francesca Postolache, partener al PwC România, a subliniat și potențialul neexploatat al pieței interne, menționând că cel puțin zece orașe românești cu populație de peste 200.000 de locuitori sunt atractive pentru investitorii din domeniu. Acest fapt indică oportunități reale pentru expansiune și diversificare a activităților.

Transformări viitoare în serviciile din outsourcing

În perspectiva anilor următori, structura și natura serviciilor din sector se vor modifica fundamental. Conform datelor prezentate de Adrian Baron, președintele ABSL, companiile intenționează să inoveze și să lanseze servicii noi, concentrându-se pe domenii de avangardă, precum:

Inteligența artificială și automatizarea proceselor (29%)
Soluții personalizate pentru diverse industrii (24%)
Consultanță de specialitate (13%)
Operațiuni și suport pentru clienți (10%)
Servicii dedicate gestionării riscurilor, conformității și securității (3%)

Aceste direcții marchează dorința industriei de a se adapta rapid la noile provocări tehnologice și de business.

ABSL – vocea principală a industriei de business services în România

Asociația Business Service Leaders reunește peste 80 de companii active în diverse ramuri ale sectorului, inclusiv Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO) și Research and Development (R&D). Prin valorificarea expertizei membrilor săi, ABSL promovează sustenabilitatea și dezvoltarea pe termen lung a acestei industrii strategice pentru economia românească.

Industria de outsourcing din România continuă să fie un pilon important al economiei digitale, oferind oportunități de angajare bine plătite și viziuni clare de creștere pentru viitor. Cu un echilibru între expertiză locală și cerințele globale, acest sector se poziționează ca o alegere solidă pentru investitori în contextul geopolitic actual.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.