Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Rușine națională: 31 decembrie 2026, noul termen pentru finalizarea centralei Iernut. Guvernul prelungește din nou, cu un an, data-limită până la care se pot lua banii din PNI

Redacția28 noiembrie 2025
Rușine națională: 31 decembrie 2026, noul termen pentru finalizarea centralei Iernut. Guvernul prelungește din nou, cu un an, data-limită până la care se pot lua banii din PNI

Pe scurt

Finalizarea centralei pe gaze de la Iernut, un proiect energetic major al României început în 2016, a fost din nou amânată, noul termen-limită fiind stabilit pentru 31 decembrie 2026, după o serie de întârzieri care au întins proiectul cu peste șase ani față de planul inițial de finalizare în 2020. Ministerul Energiei subliniază că, în ciuda rezilierii celui de-al doilea contract cu constructorul spaniol Duro Felguera, progresul fizic al centralei este de 97,5%, însă finalizarea nu poate fi realizată rapid din cauza complexității lucrărilor rămase și a problemelor cu subcontractorii, pe care Romgaz intenționează să îi preia pentru a continua proiectul ca antreprenor general. Pentru susținerea acestei faze finale, Guvernul a aprobat prelungirea termenelor pentru utilizarea finanțării nerambursabile de 321 milioane lei din Planul Național pentru Investiții, extinzând perioada până la care pot fi efectuate cheltuieli eligibile și rambursarea acestora până în 2027. Romgaz se confruntă cu constrângeri legislative privind achizițiile publice și depinde pentru finalizare de colaborarea cu parteneri precum General Electric, care a livrat și instalat turbinele și sistemele de control esențiale, dar totodată proprietarul softului DCS necesar operării centralei. Oficialii companiei recunosc că, deși obiectivul este ca lucrările să fie completate până la sfârșitul anului 2026, în funcție de demersurile administrative și contractuale, termenul nu depinde exclusiv de Romgaz. Până acum, proiectul a trecut prin faze dificile, inclusiv rezilieri contractuale și dispute cu Duro Felguera, care deține drepturile de proprietate intelectuală asupra documentației și software-ului, dar Romgaz își propune să finalizeze lucrarea printr-o procedură simplificată, acționând ca integrator EPC și reasumându-și rolul principal în gestionarea lucrărilor. Astfel, centrala de la Iernut rămâne un simbol al provocărilor din sectorul energetic românesc, iar extinderea termenului de finalizare reflectă atât complexitatea tehnică, cât și dificultățile manageriale și legislative implicate în acest proiect strategic.

Rușine națională: 31 decembrie 2026, noul termen pentru finalizarea centralei Iernut. Guvernul prelungește din nou, cu un an, data-limită până la care se pot lua banii din PNI

Rușine națională: Centrala Iernut va fi gata abia la 31 decembrie 2026. Guvernul prelungește din nou termenul pentru utilizarea fondurilor PNI

Ministerul Energiei a prezentat, în recentul proiect de motivare, situația actuală a centralei pe gaze de la Iernut, după rezilierea celui de-al doilea contract cu constructorul spaniol Duro Felguera. Potrivit datelor oficiale, proiectul este realizat fizic în proporție de 97,5%, iar progresul financiar atinge circa 86%. Cu toate acestea, finalizarea lucrărilor se prelungește din nou, Guvernul aprobând o nouă amânare, până la 31 decembrie 2026.

Stadiul proiectului și planurile Romgaz

Romgaz, printr-o Unitate de Implementare a Proiectului, intenționează să preia rolul de antreprenor general și să finalizeze centrala până la finalul anului 2026. În acest sens, compania va prelua contractele și responsabilitățile de la subcontractorii cheie ai Duro Felguera, care acoperă domenii precum construcțiile civile, lucrările termomecanice, electrice și instalațiile de instrumentație și control.

Pașii esențiali planificați de Romgaz includ:

  • Organizarea managementului de proiect;
  • Preluarea completă a documentației și a șantierului de la Duro Felguera;
  • Finalizarea rapoartelor de inspecție pe specialități;
  • Elaborarea unui raport tehnic detaliat care să cuprindă lucrările rămase și estimarea costurilor aferente;
  • Pregătirea caietelor de sarcini pentru restul lucrărilor;
  • Organizarea procedurilor de achiziții și validarea proiectelor tehnice existente;
  • Actualizarea și obținerea autorizației de construire, în funcție de transferul terenului de la Transelectrica;
  • Finalizarea lucrărilor și recepția instalației – termen estimat la 31 decembrie 2026.

Finanțare extinsă prin Planul Național pentru Investiții (PNI)

Romgaz beneficiază de o alocare financiară de 321 milioane de lei prin Planul Național pentru Investiții, destinat susținerii proiectelor energetice majore. Datorită întârzierilor repetate, compania a cerut, iar Guvernul a aprobat, extinderea termenelor aferente acestei finanțări:

  • Prelungirea termenului limită de finalizare și punere în funcțiune a centralei, de la 31 decembrie 2025 la 31 decembrie 2026;
  • Extinderea perioadei de eligibilitate a cheltuielilor, de la 31 ianuarie 2026 la 1 ianuarie 2027;
  • Amânarea termenului maxim de rambursare a cheltuielilor până la 30 iunie 2027.

Obstacole și declarații recente: finalizarea nu depinde exclusiv de Romgaz

Gabriela Trânbițaș, CFO Romgaz, a explicat recent într-o conferință cu investitorii că, în ciuda rezilierii celui de-al doilea contract cu Duro Felguera, problemele nerezolvate cu firma spaniolă continuă să încetinească procesul de finalizare a centralei, actualmente aproape gata în proporție de 98%.

„Este necesar să identificăm cu exactitate lucrările rămase și să demarăm procedurile de achiziții. După semnarea tuturor contractelor, estimăm că tot procesul va dura în jur de 9 luni. Ne propunem să terminăm proiectul până la sfârșitul anului viitor, însă atingerea acestui obiectiv nu depinde în totalitate de noi”, a precizat oficialul Romgaz.

În septembrie 2023, Romgaz a notificat formal rezilierea contractului cu Duro Felguera, iar rezilierea va produce efecte la o lună după primirea notificării. Este deja clar că legislația strictă privind achizițiile publice în companiile de stat va încetini procesul de finalizare.

Calea Romgaz: EPC integrator și parteneriat cu General Electric

Strategia Romgaz prevede finalizarea centralei în regim de antreprenor general integrator EPC (Engineering, Procurement, Construction), care respectă legislația națională privind licitațiile publice, prin contractarea și coordonarea subcontractorilor esențiali.

General Electric (GE) este un partener-cheie în acest proces, furnizând turbinele și sistemul de control al centralei, inclusiv softul DCS necesar operării instalației. GE va contribui în mod esențial la punerea în funcțiune finală a centralei, care are acum un grad fizic de realizare de aproximativ 98%.

Un proiect marcat de întârzieri de peste șase ani

Istoria centralei Iernut începe în 2016, când Romgaz a semnat un contract cu Duro Felguera și Romelectro pentru construcția unei centrale pe gaze în ciclu combinat de 430 MW. Inițial, inaugurarea urma să aibă loc la începutul anului 2020.

După rezilierea contractului în 2021, un nou contract a fost semnat în 2023 tot cu Duro Felguera, ținând cont de faptul că firma spaniolă deține know-how-ul tehnic, documentațiile, softurile și proprietatea intelectuală necesare funcționării echipamentelor instalate.

Conform celui de-al doilea contract, termenul de predare era fixat pentru 19 decembrie 2025. Totuși, în august 2023, Duro Felguera a încercat să suspende lucrările, o intenție cu care Romgaz nu a fost de acord.


În concluzie, prelungirea termenului de finalizare până la sfârșitul anului 2026 reflectă problemele complicate și multiplele obstacole întâmpinate de Romgaz în acest proiect strategic, odată considerat un pilon pentru securitatea energetică a României. Întârzierea de peste șase ani a centralei Iernut devine o adevărată rușine națională care subliniază necesitatea unei gestiuni mai eficiente și transparențe sporite în derularea unor astfel de investiții majore.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.