Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Rusia este pregătită să renunţe la controlul asupra NIS – ministrul Energiei din Serbia

Redacția11 noiembrie 2025
Rusia este pregătită să renunţe la controlul asupra NIS – ministrul Energiei din Serbia

Pe scurt

Rusia este pregătită să renunţe la controlul asupra NIS, singura rafinărie majoră din Serbia, care este de asemenea cea mai tranzacţionată companie pe Bursa de la Belgrad. NIS, cu aproximativ 13.500 de angajaţi şi o reţea extinsă de peste 400 de benzinării răspândite în Serbia, Bosnia, Bulgaria şi România, este în prezent deţinută în proporţie de 45% de grupul rus Gazprom Neft, aproape 30% de statul sârb, iar restul de acţionari minoritari. Recent, Gazprom a transferat 11% din acţiunile NIS către o companie din Sankt Petersburg numită Intelligence, însă proprietarii ruşi au transmis o solicitare oficială către OFAC (Biroul pentru Controlul Activelor Străine din SUA), declarând că sunt dispuşi să cedeze controlul şi influenţa asupra NIS către o terţă parte. Această mişcare reflectă schimbările strategice din sectorul energetic regional şi poate avea impact important asupra pieţei de energie din Balcani, subliniind atenţia sporită asupra relaţiilor economice dintre Rusia şi Serbia.

Rusia este pregătită să renunţe la controlul asupra NIS – ministrul Energiei din Serbia

Rusia este pregătită să cedeze controlul asupra NIS – anunț oficial din Serbia

NIS, compania care administrează singura rafinărie de petrol din Serbia, continuă să fie una dintre cele mai importante entități economice din regiune. Cu o poziție dominantă pe Bursa de la Belgrad, NIS rămâne cea mai tranzacționată companie de la această piață de capital. Potrivit unor date recente, grupul rus Gazprom Neft deține aproape jumătate din acțiunile NIS, în timp ce statul sârb controlează în jur de 30%, restul fiind împărțit între investitori minoritari.

Un actor cheie în piața energetică balcanică

Cu o forță de muncă de aproximativ 13.500 de angajați, NIS operează o rețea impresionantă de peste 400 de stații de carburanți. Majoritatea acestora sunt amplasate în Serbia, dar compania are o prezență semnificativă și în Bosnia, cu aproximativ 80 de benzinării, precum și în Bulgaria și România, unde deține un număr mai redus de stații.

Această rețea extinsă conferă NIS o poziție strategică pe piața regională a energiei, fiind un jucător esențial nu doar pentru Serbia, ci și pentru țările vecine.

Schimbări importante în structura acționariatului

Un pas recent semnificativ a fost mutarea societății-mamă Gazprom, care a transferat 11% din acțiunile sale la NIS către o firmă din Sankt Petersburg, denumită Intelligence. Această mișcare indică o posibilă reorganizare a ownership-ului în contextul geopolitic și economic actual, afectat de sancțiuni internaționale și tensiuni politice.

„Statul sârb deține aproape 30% din NIS, iar restul este împărțit între acționari minoritari”, a explicat ministrul Energiei din Serbia, care a oferit astfel o imagine clară asupra compoziției acționariatului.

Rusia pregătită să cedeze controlul asupra companiei

Într-un context internațional marcat de presiuni tot mai mari asupra Rusiei, proprietarii ruși ai NIS au transmis o solicitare către OFAC (Biroul pentru Controlul Activelor Străine, parte a Trezoreriei SUA). Prin această cerere, Gazprom Neft și companiile asociate și-au exprimat disponibilitatea de a renunța la controlul direct și influența asupra NIS, cedând drepturile de administrare către o parte terță.

Ministrul Energiei din Serbia, Novak Handanović, a declarat că această mutare reflectă o decizie importantă, ce poate contribui la stabilitatea operațională a NIS și la menținerea activității economice în regiune, într-un moment delicat din punct de vedere politic.

Impactul asupra pieței și perspectivele viitoare

Decizia rușilor de a ceda efectiv controlul asupra NIS ar putea avea repercusiuni semnificative asupra pieței energetice sârbești și balcanice. În condițiile în care NIS reprezintă un pilon al industriei locale, cu o poziție dominantă în lanțul valoric al carburanților, orice schimbare majoră la nivelul proprietarilor poate influența stabilitatea prețurilor, investițiile viitoare și relațiile comerciale din regiune.

De asemenea, tranziția către o terță parte va fi urmărită cu interes, atât în Serbia, cât și în statele vecine, pentru a vedea dacă va conduce la o restructurare a afacerilor sau la modificări în strategia companiei.

Concluzie

NIS nu este doar o companie emblematică pentru Serbia, ci un jucător cu greutate pe întregul continent balcanic. Datorită implicațiilor geopolitice privind proprietatea rusă asupra companiei, anunțul privind disponibilitatea Rusiei de a renunța la controlul NIS marchează un moment important pentru sectorul energetic regional.

Această evoluție oferă oportunități, dar impune și provocări pentru autoritățile sârbe și pentru întreaga piață, care vor trebui să gestioneze cu atenție tranziția și să asigure continuitatea activității unei companii de o asemenea anvergură.


Articol redactat pe baza informațiilor furnizate de Agerpres și Economica.net.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.