Știri naționale și internaționale

Romsilva a obținut 34 de milioane de lei în primele 11 luni din valorificarea vânatului, produselor nelemnoase și salmonicultură

Redacția•27 decembrie 2025

Pe scurt

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a raportat venituri impresionante de peste 34 de milioane de lei în primele 11 luni ale anului 2025, provenind din valorificarea vânatului, salmoniculturii și produsele nelemnoase. Potrivit directorului general Jean Vișan, aceste venituri includ 5,06 milioane lei din vânzarea cărnii de vânat, aproape 1 milion din vânzarea fazanilor vii și peste 9,24 milioane lei din valorificarea păstrăvilor de consum. Romsilva a înregistrat o creștere de 14% la vânzarea fructelor de pădure, cu un total de 7,27 milioane lei, iar cesionarea drepturilor de recoltare a ciupercilor a crescut cu 27%, ajungând la peste 313.000 lei. De asemenea, veniturile din plante medicinale s-au ridicat la peste 3,81 milioane lei, iar cele din cesionarea drepturilor pentru recoltarea trufelor au atins 4,41 milioane lei. Administrează 241 de fonduri de vânătoare, 27 de păstrăvării și trei fazanerii la nivel național, evidențiind o rețea extinsă de activități conexe silviculturii. Pentru anul 2025, veniturile totale estimate ale Romsilva sunt de 3,5 miliarde de lei, cu o cifră de afaceri apropiată de 3 miliarde, menținându-se conform bugetului anual. Romsilva gestionează un vast patrimoniu forestier de 4,2 milioane hectare, din care 3,13 milioane hectare sunt proprietate publică a statului, reprezentând aproape jumătate din pădurile României, asigurând, totodată, servicii silvice pentru alte 1 milion de hectare private. De asemenea, regia administrează 22 de parcuri naționale și naturale, precum și 12 herghelii de stat, toate pădurile de stat fiind certificate în conformitate cu standardele internaționale de management forestier, consolidând astfel o gestionare sustenabilă și eficientă a resurselor naturale ale țării. Acest raport reflectă nu doar performanța economică, ci și angajamentul Romsilva față de conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului forestier românesc.

Romsilva a generat peste 34 de milioane de lei din activități conexe silviculturii în primele 11 luni ale anului

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a raportat venituri semnificative din activități adiacente silviculturii, cum ar fi vânătoarea, salmonicultura și valorificarea produselor nelemnoase, în primele 11 luni ale anului curent. Potrivit declarațiilor directorului general Jean Vișan, în aceste luni, Romsilva a reușit să încaseze peste 34 de milioane de lei din comercializarea cărnii de vânat, păstrăvilor de consum și fazanilor vii, precum și din valorificarea fructelor de pădure și a ciupercilor.

Venituri detaliate din valorificarea produselor forestiere și piscicole

Din comercializarea cărnii de vânat, regia a înregistrat venituri de 5,06 milioane de lei. Veniturile obținute din vânzarea fazanilor vii au depășit pragul de 969.550 lei, iar din păstrăvii de consum s-au realizat încasări ce au depășit 9,24 milioane de lei. Aceasta reflectă o activitate dinamică pe segmentul piscicol și al vânatului controlat.

În ceea ce privește produsele nelemnoase, Romsilva a înregistrat o creștere a veniturilor din vânzarea fructelor de pădure, acestea urcând cu 14% față de anul precedent, până la 7,27 milioane de lei. Veniturile din comercializarea plantelor medicinale au depășit 3,81 milioane de lei, iar din cesionarea drepturilor de recoltare a trufelor s-au obținut peste 4,41 milioane lei. Totodată, valorificarea drepturilor pentru recoltarea ciupercilor a adus încasări de 313.852 lei, marcând o creștere importantă de 27% față de anul trecut, ceea ce denotă o eficiență sporită în această zonă.

Administrarea vastă a fondurilor de vânătoare și a facilităților piscicole

Romsilva gestionează un număr impresionant de 241 de fonduri de vânătoare, fiind responsabilă și de administrarea a 27 păstrăvării active, dar și a trei fazanerii situate în Gherghița, Pişchia și Ghimpați. Această infrastructură robustă contribuie în mod direct la capacitatea de valorificare și diversificare a veniturilor regiei.

Perspective financiare pentru anul 2025

Pentru întreg anul 2025, Romsilva estimează venituri totale de 3,5 miliarde de lei, în timp ce cifra de afaceri este prognozată la aproximativ 3 miliarde de lei. Aceste valori sunt în linie cu bugetul aprobat anual, confirmând stabilitatea financiară și capacitatea de bună administrare a regiei.

Un patrimoniu forestier deosebit și servicii integrate

Regia administrează o suprafață totală de 4,2 milioane de hectare de păduri, dintre care 3,13 milioane de hectare sunt proprietate publică a statului, reprezentând aproape 48% din fondul forestier național. Pentru alte aproximativ 1 milion de hectare, aflate în proprietate privată sau mixtă, Romsilva asigură servicii silvice specializate.

Pe lângă gestionarea pădurilor, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, precum și 12 herghelii de stat, întărind astfel rolul său strategic în conservarea biodiversității și în dezvoltarea durabilă a resurselor naturale.

Certificarea managementului forestier la standarde internaționale

Toate pădurile proprietate publică aflate în administrarea Romsilva dispun de certificări ale managementului forestier conform standardelor internaționale. Aceasta atestă angajamentul regiei față de un management durabil și responsabil al resurselor forestiere, promovând atât protecția mediului, cât și valorificarea rațională a acestora.

Aceste rezultate confirmă eforturile consistente ale Romsilva de a valorifica în mod eficient resursele naturale, respectând în același timp criteriile de sustenabilitate și protecție a mediului, consolidând poziția regiei ca un actor central în domeniul gestionării pădurilor și resurselor adiacente din România.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.