Știri naționale și internaționale

România va avea cea mai modernă fabrică din lume pentru producerea de pulberi cu bază dublă şi triplă. Anunțul gigantului Rheinmetall despre uzina de la Victoria

Redacția•03 noiembrie 2025

Pe scurt

România se pregătește să devină un jucător important în industria de apărare din sud-estul Europei prin parteneriatul strategic cu gigantul german Rheinmetall AG, concretizat prin înființarea celei mai moderne fabrici din lume pentru producerea de pulberi cu bază dublă și triplă la Victoria. Această investiție semnificativă, estimată la aproximativ jumătate de miliard de euro, va aduce în jur de 700 de locuri de muncă și va produce circa 200 de tone anual pentru nevoile locale, având o capacitate impresionantă de 300.000 de încărcături modulare, plasând România în topul mondial al producătorilor de sisteme de artilerie. Proiectul, susținut de fonduri europene și de programul SAFE al Uniunii Europene, vizează o integrare profundă în ecosistemele europene și NATO, asigurând o legătură solidă între industria națională și lanțurile de aprovizionare locale, prin colaborarea cu companii românești competitive. Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța acestui pas în revitalizarea industriei de apărare după ani de solicitări sporadice, evidențiind angajamentul autorităților și al Rheinmetall de a consolida cooperarea economică România-Germania, alături de sprijinul diplomat și instituțional implicat în negocierile care vor continua pentru accesarea și utilizarea eficientă a fondurilor europene, marcând astfel un nou capitol promițător pentru securitatea și dezvoltarea tehnologică a României în context geopolitic actual.

România marchează un pas major în industria sa de apărare prin semnarea acordului de cooperare care va pune bazele unei fabrici ultramoderne pentru producerea pulberilor cu bază dublă și triplă. Investiția, estimată la aproximativ jumătate de miliard de euro, aduce o revoluție industrială la Victoria, o localitate ce va deveni, astfel, un punct cheie pe harta globală a producției de muniție.

Cea mai modernă facilitate din lume pentru pulberi de înaltă performanță

În cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria împreună cu premierul Ilie Bolojan, CEO-ul Rheinmetall AG, Armin Papperger, a evidențiat importanța acestei investiții atât pentru România, cât și pentru întreaga Europă. El a explicat că „Rheinmetall Victoria SA va reprezenta în acest moment cea mai modernă unitate de producție la nivel mondial pentru pulberi cu bază dublă și triplă”.

Aceste pulberi sunt esențiale în armele de artilerie și alte sisteme de apărare, fiind vitale pentru asigurarea securității în întreaga lume, cu un accent special pe Europa și România. Capacitatea fabricii va permite producția anuală a circa 60.000 de încărcături și 300.000 de încărcături modulare, fiind astfel una dintre cele mai mari facilități din lume dedicate acestui domeniu.

Investiții solide și integrare în ecosistemul european și NATO

Investiția totală depășește 500 de milioane de euro, Rheinmetall urmând să contribuie cu peste 400 de milioane, în timp ce partea românească va aduce aportul de aproximativ 120 de milioane de euro pentru facilități civile. În plus, fabrica se va bucura și de susținerea fondurilor europene, cu 47 de milioane de euro dintr-un program aprobat la Bruxelles, dar și prin programele naționale SAFE.

„Strategia este să integrăm România complet în ecosistemul european și în cel al NATO,” a precizat Armin Papperger, subliniind astfel rolul strategic pe care această fabrică îl va juca pe plan internațional.

România, un actor cheie în industria de apărare a sud-estului Europei

Premierul Ilie Bolojan a subliniat, în declarațiile sale comune cu CEO-ul Rheinmetall, că parteneriatul pune România pe traiectoria de a deveni un jucător important în domeniul apărării la nivel regional. „Acest proiect demonstrează că România este un partener serios și valoros pentru companiile multinaționale, iar prezența Rheinmetall se consolidează puternic în țara noastră,” a spus Bolojan.

El a mai menționat că fabrica de la Victoria va genera aproximativ 700 de noi locuri de muncă și va aduce un avantaj strategic important: producerea internă a pulberilor necesare industriei de apărare.

Susținerea producătorilor locali prin renegocierea contractului

Un element esențial în acest parteneriat îl reprezintă deschiderea companiei germane Rheinmetall de a renegocia contractul de asociere pentru a integra un lanț de aprovizionare local. „Ne dorim ca o parte semnificativă a furnizorilor să fie români, astfel încât companiile competitive de la noi să-și extindă capacitățile și să se conecteze la lanțurile europene de producție din domeniul apărării,” a explicat premierul.

Cel mai recent acord reprezintă și o concretizare rapidă a Planului de acțiune România-Germania și deschide perspective pentru o colaborare economică și tehnologică mai strânsă.

România pregătită pentru noua etapă în industria de apărare

Ilie Bolojan a subliniat că, după o perioadă în care industria națională de apărare a fost mai puțin solicitată, situația actuală de securitate din estul Europei impune o relansare amplă. Este aproape finalizată și selecția proiectelor coordonate prin programul european SAFE, fonduri care vor fi utilizate pentru dezvoltarea capacităților strategice.

În luna noiembrie, urmează o ședință a CSAT pentru aprobarea planurilor de dotare și ulterior prezentarea acestora Comisiei Europene, ceea ce va accelera implementarea noilor investiții.

Această fabrică ultramodernă de la Victoria nu este doar o investiție economică imensă, ci și un simbol al angajamentului României de a-și consolida securitatea și de a deveni un pilon strategic al industriei europene de apărare. Colaborarea cu Rheinmetall deschide uși pentru tehnologii de ultimă generație și crește competitivitatea producătorilor locali pe piața internațională. România intră astfel într-o nouă eră a autonomiei industriale și militare, cu impact direct asupra stabilității regionale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.