Știri naționale și internaționale

Restricții de circulație pe un drum din Ungaria la graniță cu România, începând din 2026

Redacția•29 decembrie 2025

Pe scurt

Începând cu anul 2026, vor fi impuse restricții de circulație pe Drumul Principal nr. 42 din Ungaria, situat la granița cu România, aplicabile vehiculelor de transport marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, care vor fi obligate să utilizeze exclusiv autostrada M4 pentru tranzit. Excepție fac vehiculele de transport mărfuri destinate orașelor Biharkeresztes sau Artánd, conform documentelor de transport, precum și cele de transport persoane, inclusiv autobuze și autocare. Restricțiile vor fi semnalizate în România prin indicatoare instalate pe DN 1 (E60/E79), la intersecția cu DEX 16, pe sectorul Oradea – Borș I, pentru a informa conducătorii auto despre noile reglementări, conform precizărilor CNAIR. Accesul pe autostrada M4 din Ungaria se face prin intermediul autostrăzii A3 din România, prin punctul de trecere Borș II (RO) – Nagykereki (HU). În situații justificate, pentru circulația pe sectorul restricționat din Ungaria, poate fi solicitat gratuit un permis de acces de la compania ungară de drumuri publice „Magyar Közút Nonprofit Zártkörüen Müködö Részvénytársaság”, conform legislației în vigoare. Pentru detalii suplimentare despre aceste modificări importante privind traficul transfrontalier, utilizatorii pot accesa site-ul Ministerului Afacerilor Externe al României la adresa https://mae.ro/node/67871. Această măsură vizează fluidizarea traficului și reducerea impactului asupra drumurilor locale, asigurând în același timp continuitatea transportului de mărfuri și persoane în condiții reglementate și sigure.

Restricții de circulație la granița Ungariei cu România, aplicate din 2026

Începând cu anul 2026, pe un drum din Ungaria aflat în imediata apropiere a frontierei cu România vor fi impuse noi restricții de circulație care vizează în special vehiculele de transport marfă peste 7,5 tone. Măsurile au fost anunțate oficial, iar CNAIR a transmis detalii despre modul în care acestea vor afecta traficul transfrontalier, precum și excepțiile permise.

Ce prevederi au fost anunțate?

Restricția urmărește să limiteze traficul greu pe Drumul Principal nr. 42 din Ungaria, ceea ce va obliga vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată ce depășește 7,5 tone să utilizeze exclusiv autostrada M4 pentru a tranzita zona respectivă. Acest lucru înseamnă o modificare importantă în rutele de acces pentru transportatorii care circulă între România și Ungaria în această zonă.

Pentru a facilita navigarea pe teritoriul României, indicatoarele care anunță restricția vor fi amplasate pe DN 1 (E60/E79), la intersecția cu DEX 16, pe tronsonul dintre Oradea și punctul de frontieră Borș I. Astfel, șoferii vor fi informați din timp despre modificările ce vor intra în vigoare.

Excepțiile la restricție

Nu toate vehiculele vor fi afectate de noile reguli. Vor face excepție:

Vehiculele de transport marfă care au ca destinație orașele maghiare Biharkeresztes și Artánd, cu condiția ca acest trafic să fie reflectat în documentele de transport (trafic de destinație).
Vehiculele destinate transportului de persoane, inclusiv autobuzele și autocarele, care nu vor avea restricții suplimentare pe acest sector de drum.

Această măsură permite ca scopurile locale și transportul de persoane să continue fără piedici, asigurând în același timp gestionarea traficului greu pe rute mai adecvate.

Legătura rutieră cu autostrada M4

Pentru transportatorii care trebuie să utilizeze autostrada M4, există o legătură bine definită în România: se face prin autostrada A3 și punctul de trecere a frontierei Borș II (România) – Nagykereki (Ungaria), un punct intern UE. Astfel, traficul greu va trece pe coridoare care facilitează un trafic fluent și sigur, în conformitate cu noile reguli.

Posibilitatea obținerii permisului de acces

În anumite situații justificate, companiile de transport pot solicita un permis special pentru a circula pe sectorul restricționat al Drumului Principal nr. 42 din Ungaria. Acest permis se eliberează gratuit și este reglementat de legislația maghiară în vigoare. Solicitările se pot adresa companiei „Magyar Közút Nonprofit Zártkörüen Müködö Részvénytársaság” – societatea responsabilă cu administrarea drumurilor publice în Ungaria.

Această procedură facilitează accesul controlat în cazuri excepționale, menținând în același timp siguranța și fluiditatea traficului.

Informații suplimentare și recomandări

Pentru șoferi și operatori de transport interesați, Ministerul Afacerilor Externe din România recomandă consultarea paginii oficiale cu informațiile actualizate privind aceste măsuri: https://mae.ro/node/67871.

Având în vedere schimbările anunțate, este important ca operatorii de transport să se adapteze din timp noilor condiții, să verifice rutele și să țină cont de excepții, pentru a evita eventuale penalizări sau întârzieri la graniță.

Concluzii

Noile restricții care vor intra în vigoare începând cu anul 2026 pe Drumul Principal nr. 42 din Ungaria vizează corectarea fluxului de trafic greu în zona de frontieră cu România, redirecționând vehiculele de mare tonaj spre autostrada M4. Excepțiile clar definite și posibilitatea obținerii unui permis de acces în situații justificate dau o flexibilitate necesară atât pentru transportul local, cât și pentru cel internațional.

Această inițiativă reprezintă un pas important în gestionarea traficului transfrontalier, în asigurarea siguranței rutiere și în protejarea infrastructurii din regiune.

Surse:

CNAIR România
Ministerul Afacerilor Externe România
Magyar Közút Nonprofit Zrt.
economica.net

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.