Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Redevențele plătite de Petrom cresc cu 40%, statul nu vai mai plăti costurile cu sondele dezafectate. Bolojan: “Am reușit să reechilibrăm colaborarea cu OMV”

Redacția10 decembrie 2025
Redevențele plătite de Petrom cresc cu 40%, statul nu vai mai plăti costurile cu sondele dezafectate. Bolojan: “Am reușit să reechilibrăm colaborarea cu OMV”

Pe scurt

Guvernul României, printr-o hotărâre adoptată recent și un acord de principiu semnat cu OMV Petrom, a reușit să reechilibreze colaborarea cu celebra companie energetică, stabilind un cadru predictibil și echitabil ce sprijină independența energetică a țării. Principalele schimbări includ o creștere cu 40% a redevențelor plătite de Petrom pentru exploatarea resurselor de petrol și gaze obținute în urma privatizării, garantând astfel României o parte mai corectă din aceste venituri. În plus, OMV Petrom va prelua integral responsabilitățile de mediu, inclusiv toate costurile legate de dezafectarea sondelor, iar statul nu va mai acoperi aceste cheltuieli. Compania renunță de asemenea la litigiile și arbitrajele împotriva României, inclusiv în privința controversatului proiect Neptun Deep din Marea Neagră, respectând în totalitate legislația actuală privind exploatarea gazelor offshore. Totodată, guvernul a extins durata de explorare pentru perimetrul din Marea Neagră cu încă doi ani, până în 2027, și a prelungit cu 15 ani licențele de exploatare onshore preluate la privatizare. OMV Petrom și Romgaz colaborează strâns pentru a transforma România într-un pol important de stabilitate energetică în Europa, cu investiții în energie regenerabilă și biocombustibili, menținând un angajament ferm pentru dezvoltare și respectarea intereselor naționale și ale consumatorilor. Premierul Ilie Bolojan și ministrul Energiei Bogdan Ivan au subliniat că aceste măsuri vor crea o piață energetică predictibilă și vor asigura venituri corecte statului, în timp ce compania va rămâne un actor crucial în regiune. Astfel, printr-un parteneriat consolidat și transparență, România își întărește poziția strategică în domeniul energetic, asigurând sustenabilitate, responsabilitate ecologică și creșterea economică pe termen lung.

Redevențele plătite de Petrom cresc cu 40%, statul nu vai mai plăti costurile cu sondele dezafectate. Bolojan: “Am reușit să reechilibrăm colaborarea cu OMV”

Redevențele plătite de Petrom vor crește cu 40%, iar statul nu va mai suporta costurile cu sondele dezafectate. Bolojan: „Am reușit să reechilibrăm colaborarea cu OMV”

Guvernul României și OMV Petrom au ajuns la un acord important care marchează o recalibrare a relației dintre stat și cea mai mare companie energetică autohtonă. Anunțul a fost făcut de premierul Ilie Bolojan, care a subliniat că, printr-o hotărâre de guvern și un memorandum aprobat recent, s-au creat condițiile pentru o colaborare echilibrată și predictibilă, menită să sprijine independența energetică a țării pe termen scurt și mediu.

Principalele modificări convenite între stat și OMV Petrom

Această înțelegere cu OMV Petrom cuprinde mai multe măsuri esențiale, care vor avea un impact semnificativ asupra industriei energetice și asupra veniturilor statului:

  • Creșterea cu 40% a redevențelor pentru petrolul și gazele extrase de OMV Petrom din licențele preluate încă de la privatizare. Această majorare asigură României o parte mai corectă și mai echitabilă din valoarea carbohidraților exploatați pe teritoriul său.

  • Statul nu va mai suporta costurile pentru dezafectarea sondelor neutilizate, precum și eventualele penalități provenite din litigii pe care le-a avut compania cu autoritățile române.

  • OMV Petrom a acceptat să renunțe la procedurile de arbitraj legate de proiectul Neptun Deep și să respecte în totalitate legislația actuală privind exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră.

  • România a consimțit la prelungirea duratei explorării în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră cu doi ani, până în decembrie 2027, precum și la extinderea cu 15 ani a licențelor de exploatare onshore obținute în timpul privatizării.

  • Pe întreaga durată a colaborării, OMV Petrom se va angaja să ia în calcul interesele naționale și ale consumatorilor români, respectând normele concurențiale din legislația națională și a Uniunii Europene.

Premierul Bolojan a explicat că următorii doi ani vor fi esențiali pentru formalizarea acestor înțelegeri prin acte legale și contracte clare. "Scopul este ca populația să beneficieze de o piață energetică stabilă și previzibilă, ca statul să primească venituri justificate și ca OMV Petrom să continue să investească și să se dezvolte, consolidându-și poziția de jucător regional important în domeniul energiei", a adăugat el.

Discuții strategice la nivel guvernamental și cu partenerii din regiune

Discuțiile care au culminat cu acest acord au inclus și consultări la nivel înalt. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat recent după o întâlnire la Viena cu omologii săi austrieci și cancelarul Christian Stocker că România urmărește să își întărească poziția regională în domeniul energetic și al investițiilor. El a menționat colaborarea dintre OMV Petrom și Romgaz, care poate transforma țara într-un pol de stabilitate energetică pentru Europa.

Totodată, ministrul a punctat importanța dezvoltării infrastructurii de interconectare energetică, în special a celor electrice, pentru a susține această ambiție regională.

La rândul său, premierul Bolojan a avut la începutul lunii o întâlnire cu reprezentanții OMV Petrom, abordând teme precum evoluția proiectului Neptun Deep, planurile de investiții ale companiei și contribuția acesteia la securitatea energetică națională. Conducerea companiei a reafirmat angajamentul de a continua să investească în România, inclusiv în proiecte de energie regenerabilă și în dezvoltarea capacităților de producție a biocombustibililor.

Conform Guvernului, lucrările legate de proiectul Neptun Deep avansează conform calendarului stabilit și în colaborare cu Romgaz, iar discuțiile au vizat și extinderea explorărilor în zona offshore mai mare și mai adâncă din Marea Neagră, luând în considerare și execuția forajului ANACONDA-1, în conformitate cu termenele obligatorii.

Context suplimentar: prelungirea concesiunii și renunțarea la litigii

Ca parte a noii strategii, Guvernul a decis să prelungească cu două ani concesiunea Petrom pentru perimetrul Neptun Deep, timp în care va fi săpată o sondă suplimentară pentru identificarea de noi resurse de gaze. În același timp, compania a renunțat la un proces de arbitraj juridic împotriva statului român, semn că lucrurile încep să se aşeze într-o colaborare mai armonioasă.


Această colaborare renegociată între stat și OMV Petrom reprezintă un pas înainte important în ceea ce privește autonomia energetică a României și crearea unui mediu stabil pentru investiții strategice în sectorul energetic. Prin majorarea redevențelor și responsabilizarea companiei asupra aspectelor de mediu, România speră să capitalizeze la maximum potențialul generat de bogățiile sale naturale, în timp ce asigură protecția consumatorilor și respectarea normelor europene.


Articol redactat pe baza informațiilor oferite de guvernul României, declarațiilor premierului Ilie Bolojan și anunțurilor oficiale referitoare la parteneriatul cu OMV Petrom.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.