Știri naționale și internaționale

Rafinăriile Petromidia și Vega se opresc pentru 30 de zile – surse. Moment foarte prost pentru România

Redacția•23 decembrie 2025

Pe scurt

Rafinăriile Petromidia și Vega, administrate de Rompetrol Rafinare, se opresc temporar pentru 30 de zile într-un context intern și internațional dificil pentru piața locală de carburanți. Această oprire vine într-un moment complicat, marcat de incertitudinea privind viitorul rafinăriei Petrotel Lukoil, care se confruntă cu sancțiuni americane și obligativitatea vânzării până la jumătatea lunii ianuarie 2024, punând astfel presiune asupra capacității de rafinare a României. Petrotel, aflat în proces de revizie și ne-repornit încă, adaugă un plus de nesiguranță, lăsând țara cu o singură rafinărie funcțională, Petrobrazi, pentru o perioadă limitată. O posibilă cauză a opririi temporare a rafinăriilor Petromidia și Vega este impactul taxelor agresive aplicate industriei petroliere românești, în special impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), care, deși redus la 0,5% în 2024, rămâne extrem de împovărător pentru companie, mai ales într-un context economic ce implică și costuri semnificative pentru certificatele de carbon și biocomponente. Oficialii Rompetrol atrag atenția că supraimpozitarea cumulată duce la o taxare efectivă ce poate depăși 100% pe litru de combustibil, riscând astfel securitatea energetică a României, stabilitatea financiară și furnizarea combustibililor strategici, inclusiv pentru aviația de apărare și exportul spre Republica Moldova. Investițiile majore necesare pentru decarbonarea producției, estimate la circa 600 milioane USD, demonstrează provocările viitoare pentru companie în menținerea operațiunilor în condiții reglementare crescute. Astfel, oprirea temporară a rafinăriilor Rompetrol ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea sectorului de rafinare în România și impactul fiscalității excesive asupra securității energetice naționale, iar evoluția acestei situații rămâne în atenția publică și a autorităților, urmând să fie comunicat în curând un punct de vedere oficial din partea grupului.

Rafinăriile Petromidia și Vega se opresc pentru 30 de zile – surse. Moment foarte prost pentru România

Rafinăriile Petromidia și Vega, oprite pentru 30 de zile – o situație dificilă pentru România

Piața locală a produselor petroliere se află într-un moment foarte delicat, după ce sursele din industrie au anunțat oprirea temporară a rafinăriilor Petromidia și Vega pentru aproximativ 30 de zile. Această decizie vine într-un context dificil, mai ales că rafinăria Petromidia, cu o capacitate de 5,5 milioane de tone pe an, se oprește tocmai când viitorul rafinăriei Petrotel Lukoil este incert.

Incertitudinea legată de rafinăria Petrotel și implicațiile pentru piață

Rafinăria Petrotel, cu o capacitate anuală de aproximativ 2,5 milioane de tone, este sub presiunea sancțiunilor americane, iar grupul Lukoil trebuie să vândă atât rafinăria, cât și lanțul său de benzinării în România până la jumătatea lunii ianuarie, respectiv aprilie, conform ultimelor informații disponibile. Deși rafinăria a intrat într-un amplu proces de revizie, programat înaintea sancțiunilor, ea ar fi trebuit să revină în funcțiune cel târziu la 15 decembrie. Sursele indică, însă, că până în prezent acest lucru nu s-a întâmplat, iar viitorul său rămâne nesigur, legat strâns de eventualele decizii privind sancțiunile și de succesul sau eșecul în vânzarea către un nou proprietar.

În aceste condiții, oprirea rafinăriei Petromidia reprezintă o lovitură serioasă pentru piața românească, care va funcționa în următoarea lună practic doar cu rafinăria Petrobrazi de la Ploiești, deținută de Petrom – singura rafinărie activă în această perioadă.

Solicitări pentru clarificări și ipoteze privind cauzele opririi

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial Direcției de Presă a Grupului Rompetrol pentru confirmarea informațiilor legate de oprirea temporară a rafinăriilor și motivele din spatele acestei decizii. Răspunsul urmează să fie transmis după primire.

Totodată, se ridică semne de întrebare dacă taxarea excesivă a industriei petroliere este factorul care ar fi condus la această decizie. Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriilor Petromidia și Vega, este una dintre companiile din domeniu cel mai afectate de aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Deși în 2024 se preconizează o reducere a acestui impozit la jumătate, la 0,5%, inițial se spera chiar la anularea sa de la începutul anului, scenariu care nu s-a concretizat.

Impactul fiscal major asupra industriei petroliere

Calculațiile preliminare arătau că, dacă IMCA ar fi fost aplicat la valoarea de 1%, Rompetrol ar fi trebuit să plătească în 2024 aproximativ 120 de milioane de dolari doar pentru acest impozit. Reducerea la 0,5% reprezintă, desigur, o relaxare, însă menținerea oricărui nivel de taxare ridică probleme, deoarece pe lângă IMCA, industria suportă alte costuri și impozite care îi cresc semnificativ cheltuielile.

Reprezentanții Rompetrol au atras atenția că regimul fiscal introdus în decembrie 2022 prin diverse forme de suprataxare – inclusiv impozitul suplimentar pe activitatea de petrol și gaze (ICAS) și IMCA – sunt amenințări serioase asupra continuității afacerii. IMCA aplică impozitarea în mai multe etape ale lanțului de producție și distribuție, astfel că un litru de combustibil este taxat repetat, făcând ca povara fiscală cumulată să depășească 100%.

Reprezentanții companiei subliniază că Rompetrol Rafinare controlează aproape jumătate din capacitatea de rafinare a țării și acoperă aproximativ 30% din cererea națională de carburanți. Mai mult, este principalul furnizor pentru aviația de apărare, unicul producător local de bitum și polimeri, precum și furnizorul principal de carburanți pentru Republica Moldova. În acest context, o oprire prelungită a activității companiei ar putea afecta securitatea energetică a României și stabilitatea financiară a bugetului de stat.

Provocările din perspectiva tranziției verzi și a costurilor de mediu

Pe lângă taxele fiscale ridicate, industria trebuie să facă față și costurilor legate de tranziția energetică. Ministrul Energiei din Kazahstan, Almassadam Satkaliyev, a explicat recent faptul că până în 2030, doar costul certificatelor de carbon ar putea ajunge la 70 de milioane de euro anual pentru KazMunaygas International (Grupul Rompetrol). În plus, achiziția de biocomponente se estimează la aproximativ 329 de milioane de dolari pe an.

Aceste sume subliniază necesitatea implementării proiectelor dedicate reducerii amprentei de carbon și adaptării la standarde stricte de mediu. Potrivit oficialului kazah, portofoliul proiectelor de decarbonare estimat pe termen mediu la circa 600 de milioane de dolari reflectă angajamentul grupului în această direcție, însă reverberările financiare sunt substanțiale.

Concluzii și perspective

În concluzie, oprirea temporară a rafinăriilor Petromidia și Vega într-o perioadă marcată de incertitudini legate de rafinăria Petrotel Lukoil și de presiuni fiscale majore asupra industriei marchează un moment dificil pentru securitatea energetică a României. Impactul acestei situații asupra pieței interne de carburanți este major, iar deciziile pe termen scurt și mediu privind activitatea rafinăriilor vor fi esențiale pentru stabilitatea sectorului petrolier local.

Vom reveni cu detalii suplimentare, inclusiv cu poziția oficială a Grupului Rompetrol, imediat ce acestea vor fi făcute publice.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.