Știri naționale și internaționale

Radu Hanga, BVB: Dacă păstrăm ritmul de 50-60.000 de conturi noi anual, în trei-patru ani putem ajunge la 500.000 de investitori

Redacția•08 decembrie 2025

Pe scurt

Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București (BVB), evidențiază un trend optimist pentru piața de capital din România, afirmând că dacă se menține ritmul actual de deschidere a 50-60.000 de conturi noi anual, în următorii trei-patru ani numărul investitorilor ar putea ajunge la 500.000. El subliniază că, deși mulți investitori încep cu titluri de stat Fidelis, procentajul celor care dețin exclusiv astfel de active rămâne constant, ceea ce indică faptul că investitorii vechi migrează treptat spre plasamente mai diversificate, în special acțiuni, atrăgând astfel o creștere sănătoasă și echilibrată a pieței. Această migrare reflectă o maturizare a investitorilor români și confirmă strategia BVB de a stimula interesul pentru acțiuni, ceea ce poate contribui semnificativ la dezvoltarea economiei locale și a sectorului financiar. Astfel, BVB pare să fie pe un drum sigur spre consolidarea bazei de investitori, oferind oportunități atât pentru începători, cât și pentru cei care vor să-și diversifice portofoliile.

Radu Hanga, BVB: Cu un ritm anual de 50-60.000 de conturi noi, putem ajunge la 500.000 de investitori în câțiva ani

Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București (BVB), a trasat o perspectivă optimistă privind creșterea numărului de investitori pe piața românească. Într-un interviu acordat emisiunii „Cu cifrele pe masă” realizată de portalul Termene.ro, oficialul a explicat cum, păstrând actualul ritm de deschidere a conturilor, România ar putea ajunge în doar trei-patru ani la jumătate de milion de investitori.

O evoluție constantă a investitorilor pe piață

Analizând tendințele recente, Radu Hanga a subliniat că, deși numărul total de investitori crește, procentul celor care dețin exclusiv titluri de stat Fidelis rămâne aproape neschimbat. Aceasta înseamnă că mulți investitori noi intră pe piață prin achiziția de titluri de stat, dar în același timp, cei care dețin doar astfel de titluri încep să-și diversifice portofoliile.

„Dacă ne uităm la situația investitorilor care au doar titluri de stat Fidelis, pe termen lung procentajul lor nu s-a modificat semnificativ. Numărul total de investitori crește, iar o parte dintre cei noi vin în ofertele de titluri de stat. Însă, dacă aceștia ar rămâne exclusiv în această zonă, procentul investitorilor care dețin doar astfel de titluri ar trebui să crească în timp. Cum acest procent rămâne constant, înseamnă că investitorii vechi migrează către alte tipuri de plasamente, în special către acțiuni, exact pe această direcție mizăm și noi”, a explicat președintele BVB.

Sursele viitoare de investiții și miza pe acțiuni

Această migrație spre piața de capital și către investițiile în acțiuni este o componentă esențială a strategiei BVB pentru dezvoltarea pieței locale. Faptul că investitorii își diversifică portofoliile aduce un plus de dinamism și vitalitate pieței, contribuind la creșterea lichidității și la atragerea de noi emitenți.

Ritmul actual de deschidere a 50-60.000 de conturi noi pe an este considerat de Radu Hanga ca fiind un pas important spre atingerea reperului de 500.000 de investitori activi în următorii ani. Această creștere presupune atât interes continuu din partea populației pentru produse financiare, cât și o educație financiară în creștere, pe care BVB și partenerii săi o promovează constant.

Contextul pieței românești și importanța diversificării

Piața de capital din România a început să atragă din ce în ce mai mult interes în ultimii ani, iar titlurile de stat Fidelis au reprezentat pentru mulți investitori o poartă de acces facilă și sigură către economisire și investiții. Însă pentru a asigura sustenabilitate și creștere pe termen lung, este esențial ca educația financiară și oferta de produse să se extindă pentru a include și acțiunile listate la BVB, fondurile de investiții și alte instrumente financiare.

Diversificarea este cheia pentru reducerea riscurilor și optimizarea randamentelor, iar trecerea investitorilor de la titluri de stat către acțiuni reflectă acest lucru. Această tendință este încurajată atât de factorii de pe piață, cât și de strategia Bursei de Valori București, care își propune să consolideze un ecosistem financiar robust și accesibil pentru publicul larg.

Concluzie

Pe baza ritmului actual de creștere a conturilor noi, Radu Hanga estimează o expansiune considerabilă a bazei de investitori în România în următorii ani. Această evoluție este sprijinită de migrarea graduală a investitorilor de la plasamentele în titluri de stat către piața de capital și diversificarea portofoliilor.

„Dacă menținem ritmul actual, în trei-patru ani am putea atinge pragul de 500.000 de investitori, ceea ce va însemna o maturizare importantă a pieței locale de capital”, a concluzionat președintele BVB.

Pentru mai multe detalii despre perspectivele pieței de capital și strategia BVB, puteți citi articolul complet pe Termene.ro.

Articol realizat pe baza declarațiilor lui Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București, în interviul „Cu cifrele pe masă”, emisiune difuzată de portalul Termene.ro.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.