Știri naționale și internaționale

Produsele marcă proprie din magazinele românești, anunț de la Consiliul Concurenței

Redacția•16 noiembrie 2025

Pe scurt

Consiliul Concurenței a anunțat o creștere semnificativă a ponderii produselor marca proprie în magazinele din România, acestea ajungând în 2024 la 30,2% din totalul produselor și 33,8% în segmentul produselor alimentare, depășind media țărilor în care grupurile românești sunt active. Totodată, produsele românești păstrează o pondere ușor superioară față de cele de proveniență străină, cu un trend ascendent de la 50,4% în 2021 la 52,1% în 2024, iar în cazul produselor alimentare, influența perisabilității determină o cotă chiar mai mare, de 56,1% în 2024. Mărcile proprii oferă retailerilor o flexibilitate crescută în contextul inflaționist și facilitează conformarea cu măsurile de plafonare a adaosurilor, însă pot afecta concurența prin creșterea dependenței producătorilor și scăderea motivației acestora de a inova, odată cu avansul cotelor de piață ale retailerilor. În perioada 2020 – prima jumătate a lui 2025 s-a constatat o majorare a adaosurilor comerciale, accelerată în 2023, explicată atât prin efectul „waterbed”, cât și prin creșterea costurilor logistice (salarii, energie, carburanți). Analizele evidențiază faptul că produsele marca proprie sunt, în medie, mai ieftine și beneficiază de adaosuri mai reduse în categoriile de bază (pâine, lapte, brânză, iaurt, făină, ouă, ulei, zahăr, orez, produse de patiserie), însă, per total, adaosurile la produsele marca proprie sunt mai mari, retailerii compensând scăderea prețurilor în categoriile esențiale prin adaosuri crescute la alte produse de marcă proprie. Această strategie oferă retailerilor un control sporit asupra prețurilor și lanțului de producție, dar poate genera efecte negative asupra pieței furnizorilor și concurenței, prin consolidarea poziției retailerilor și subminarea independenței producătorilor români. Definirea produselor românești se face în baza ultimei verigi de producție realizate în România, iar, în pofida avantajelor evidente pentru consumatori vulnerabili prin prețuri mai mici la unele produse marca proprie, există riscul creșterii prețurilor la alte categorii, afectând astfel întreg coșul de consum. Astfel, mărcile proprii devin un instrument esențial pentru retailerii români în adaptarea la condițiile economice și reglementările actuale, dar implică și provocări pentru piața concurențială și dezvoltarea producției locale, conform analizei detaliate a Consiliului Concurenței.

Creșterea produselor marcă proprie în magazinele românești, un raport al Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenței a făcut publice date relevante despre evoluția produselor de marcă proprie comercializate în România, evidențiind o creștere semnificativă a ponderii acestor articole în portofoliul magazinelor locale. Potrivit raportului instituției, în 2024, mărcile proprii vor ajunge să reprezinte 30,2% din totalul produselor disponibile pe piață, cu o consolidare de 2,8 puncte procentuale față de 2021. Mai mult, în sectorul produselor alimentare, această pondere urcă la 33,8%, o creștere de 3,9 puncte procentuale în același interval de timp.

Aceste valori depășesc media înregistrată în alte țări în care operează grupurile comerciale românești, subliniind expansiunea puternică a brandurilor proprii pe plan local. Din punct de vedere al originii produselor, cele românești domină ușor față de cele importate, cu o tendință pozitivă ce urcă de la 50,4% în 2021 la 52,1% în 2024. În special în categoria alimentară, produsele locale dețin o pondere și mai mare — 56,1% în 2024, față de 55,7% în 2020 — ceea ce se datorează, parțial, și perisabilității acestora.

Rolul și impactul mărcilor proprii asupra pieței

Mărcile proprii oferă retailerilor un avantaj competitiv și o flexibilitate sporită în contextul inflației și al reglementărilor privind plafonarea adaosurilor comerciale. Aceste branduri permit ajustarea mai facilă a prețurilor, protejând retailerii în fața fluctuațiilor de costuri. Totodată, prelungirea plafonării adaosurilor și creșterea cotei mărcilor proprii pot avea efecte secundare în lanțul comercial: producătorii și procesatorii ar putea pierde independența și motivația pentru inovare, ca urmare a dominanței crescânde a retailerilor asupra pieței.

În perioada 2020 – primul semestru din 2025, adaosurile comerciale au arătat o tendință de creștere accelerată în 2023. Acest fenomen, numit „efectul pernă de apă” de către Consiliul Concurenței, reflectă redistribuirea presiunilor financiare generate de majorările costurilor logistice, precum salariile, energia electrică și carburanții.

Politica prețurilor și adaosurilor la produsele de marcă proprie

Analiza instituției a arătat că produsele de marcă proprie tind să aibă prețuri mai mici atât la achiziție, cât și la raft în categoriile de bază alimentare. În aceste segmente, retailerii aplică adaosuri comerciale mai reduse, ceea ce le permite să ofere consumatorilor produse mai accesibile. Această strategie ajută la controlul prețurilor și protejează categoriile vulnerabile de consumatori.

Pe de altă parte, la nivelul tuturor categoriilor de produse (inclusiv cele românești), adaosurile aplicate produselor de marcă proprie pot fi chiar mai ridicate. Consiliul Concurenței explică că retailerii compensează reducerile din segmentele esențiale prin majorarea adaosurilor la alte categorii de produse din portofoliu.

Analiza s-a concentrat pe categoriile esențiale precum pâinea, laptele, brânza, iaurtul, făina, ouăle, uleiul, zahărul, orezul și produsele de patiserie. Astfel, mărcile proprii devin un instrument de reziliență pentru retaileri, oferindu-le capacitatea de a respecta măsurile legislative cu privire la plafonarea adaosurilor.

Efectele asupra pieței și producătorilor locali

Deși consumatorii vulnerabili beneficiază de prețuri mai bune la anumite produse, există riscul apariției unor consecințe comerciale și concurențiale negative. Presiunea asupra marjelor producătorilor poate genera creșteri de preț în alte categorii de produse, inclusiv cele achiziționate de clienți sensibili financiar. În plus, pe măsură ce retailerii captează cote în creștere din diverse piețe, producătorii și procesatorii își pot pierde autonomia și impulsul inovator.

Raportul definește produsele românești ca fiind cele realizate sau fabricate integral pe teritoriul României. În lipsa unui sistem precis de trasabilitate, s-a luat în considerare criteriul ultimei etape de producție, aceasta fiind făcută pe plan local.

Concluzii

Evoluția mărcilor proprii în România reflectă o tendință de creștere vizibilă, în special în sectorul alimentelor de bază. Această expansiune oferă multiple avantaje retailerilor, dar aduce și provocări pentru mediul concurențial și pentru producătorii locali. Consiliul Concurenței recomandă monitorizarea continuă a acestor dinamici pentru a asigura un echilibru între avantajele pentru consumatori și sănătatea pieței naționale.

Sursa: Economica.net
Data articol: 2024

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.