Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Produse pe cale să expire la Kaufland. Ce face magazinul cu ele

Redacția25 decembrie 2025
Produse pe cale să expire la Kaufland. Ce face magazinul cu ele

Pe scurt

Kaufland România activează constant pentru reducerea risipei alimentare, implementând strategii eficiente precum vânzarea accelerată a produselor apropiate de termenul de valabilitate la prețuri semnificativ reduse, inclusiv panificație, fructe și legume, lactate, mezeluri, alimente uscate și congelate, disponibile în zone special marcate din magazine. În anul 2024, deși vânzările acestor produse au scăzut cu 7,5% față de anul precedent, compania a crescut semnificativ donațiile către ONG-uri și bănci alimentare, redistribuind peste 191 de tone de alimente sigure pentru consum, comparativ cu doar 25,6 tone în 2023. De asemenea, Kaufland sprijină programul Cantina Socială, folosind în 2024 aproximativ 253 de tone de alimente pentru a oferi peste 277.000 de porții de mâncare persoanelor vulnerabile, familia cu venituri mici și celor fără adăpost, depășind cifrele din anul anterior. Retailerul promovează și oferta de fructe și legume cu imperfecțiuni și produse fără ambalaj pentru o consumare responsabilă, iar metodele inovatoare de prognozare a cererii permit ajustarea comenzilor și gestionarea optimă a stocurilor excedentare. Cu o prezență solidă în Europa, având peste 1.600 de magazine în opt țări și o rețea extinsă de peste 190 de magazine în România, Kaufland se dedică atât sustenabilității, cât și sprijinirii comunităților locale, demonstrând un angajament concret în combaterea risipei alimentare și în alimentația responsabilă, adaptându-se astfel tendințelor actuale ale pieței.

Produse pe cale să expire la Kaufland. Ce face magazinul cu ele

Clienții Kaufland au achiziționat în ultimul an (martie 2024 – februarie 2025) o cantitate mai mică de produse aflate pe cale de expirare, chiar dacă aceste articole sunt oferite la prețuri considerabil reduse. Aceasta reiese din datele companiei, analizate recent de Economica, care oferă o imagine clară asupra politicii retailerului privind gestionarea produselor aproape de termenul de valabilitate.

Scădere ușoară a vânzărilor de produse cu termen scurt

Conform raportului Kaufland, în 2024, volumul mărfurilor vândute prin intermediul vânzării accelerate a fost de 32.120 tone, față de 34.741 tone în 2023, marcând o scădere de circa 7,5%. Această cifră indică faptul că tot mai puțini clienți optează pentru astfel de produse, deși reducerile substanțiale ar trebui să constituie un stimulent important pentru achiziții.

În același timp, Kaufland a crescut semnificativ cantitatea de produse necomercializate donate către organizațiile non-guvernamentale și băncile alimentare. Astfel, în 2024, peste 191,4 tone de produse încă sigure pentru consum au fost direcționate către beneficiari, comparativ cu doar 25,6 tone în anul anterior.

Măsuri concrete pentru limitarea risipei alimentare

Pentru a contribui la reducerea risipei alimentare, Kaufland România aplică o strategie complexă. Retailerul pune la dispoziția clienților produse din toate categoriile relevante – de la panificație, fructe și legume, până la lactate și mezeluri din zona de autoservire – afișate cu prețuri mult diminuate în special când acestea se apropie de data limită de consum sau valabilitate. De asemenea, discounturile se aplică și alimentelor uscate ori congelate, respectiv produselor al căror ambalaj prezintă mici urme de deteriorare ori murdărie.

Aceste pachete speciale pot fi ușor identificate în magazine, fiind amplasate în sectoare distincte, clar semnalizate pentru a informa cumpărătorii.

Pe lângă aceste măsuri, Kaufland oferă și fructe și legume cu mici imperfecțiuni, produse care, deși nu respectă criteriile estetice standard de prezentare, rămân proaspete și sănătoase. În plus, există o gamă de produse fără ambalaj ce permite clienților să cumpere exact cantitatea dorită, evitând astfel surplusurile și pierderile inutile.

Sprijin pentru comunitate prin programul Cantina Socială

Mai mult decât atât, Kaufland se implică activ în susținerea persoanelor vulnerabile prin programul Cantina Socială. Până acum, în 2024, s-au folosit 253 de tone de alimente pentru pregătirea a 277.200 porții de mâncare, în creștere față de anul precedent, când au fost oferite 248.000 de porții din 226 de tone de produse. Aceste inițiative vizează în mod special familiile cu venituri mici, persoanele fără adăpost și alte grupuri defavorizate.

Tehnologie modernă pentru gestionarea stocurilor

În fine, pentru a preveni pe cât posibil risipa alimentară, Kaufland folosește instrumente de prognoză a cererii, care facilitează o gestionare inteligentă a stocurilor. Acest sistem permite magazinului să comande exact cantitățile necesare și să redistribuie rapid surplusurile între punctele de vânzare, reducând astfel pierderile.

Kaufland – un lider al retailului european

Kaufland este unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Europa, cu o rețea impresionantă de peste 1.600 de magazine în opt țări. În România, retailerul operează mai mult de 190 de magazine și angajează peste 157.000 de persoane, consolidându-și poziția de jucător important pe piața locală și europeană.


Prin aceste demersuri, Kaufland demonstrează o preocupare reală pentru sustenabilitate și responsabilitate socială, contribuind activ la reducerea risipei alimentare și sprijinind comunitățile dezavantajate. Clienții sunt astfel încurajați să adopte un comportament de consum mai responsabil, beneficiind în același timp de produse la prețuri accesibile și de o ofertă variată, adaptată nevoilor reale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.