Știri naționale și internaționale

Producătorul de pompe Tricomserv își cere insolvența. Compania nu mai are bani pentru plata datoriilor, iar în ianuarie lansase o emisiune de obligațiuni de 2,5 milioane de lei

Redacția•11 noiembrie 2025

Pe scurt

Tricomserv, companie românească renumită pentru producția de echipamente industriale și soluții de alimentare cu apă și canalizare, a anunțat intenția de a cere insolvența din cauza lipsei fondurilor necesare achitării datoriilor exigibile, conform Legii nr. 85/2014. În ciuda unor evoluții pozitive la începutul anului 2025, când a lansat o emisiune de obligațiuni corporative garantate, neconvertibile, în valoare de 2,5 milioane de lei, cu o dobândă fixă de 11% și o maturitate până în 2029, compania nu a reușit să-și stabilizeze situația financiară. Emisiunea a atras 25 de investitori, majoritatea persoane fizice, iar strategia Tricomserv era să-și consolideze poziția pe piața echipamentelor industriale și de uz domestic, segment cu potențial ridicat de creștere, având în vedere și portofoliul de proiecte de 14,6 milioane lei. În primele șase luni ale anului, compania a raportat o creștere a cifrei de afaceri cu 71% față de anul anterior, ajungând la 6,47 milioane lei, grație unor lucrări facturate în luna decembrie 2024, însă cheltuielile crescute au generat o pierdere de 520.000 lei, comparativ cu un profit de 55.000 lei în aceeași perioadă a anului precedent. Tricomserv, cu sediul în Covasna și proprietari majoritari Ioan Varga, Marin Negoiță și Iolanda-Ioana Varga, se confruntă astfel cu dificultăți financiare majore, reflectând provocările actuale din sectorul producției industriale de echipamente pentru alimentarea cu apă, iar acest demers de insolvență marchează un moment critic în evoluția companiei pe piața românească.

Tricomserv (BVB: TRI29), companie românească cu activitate în producția echipamentelor destinate sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, a anunțat oficial că va cere deschiderea procedurii de insolvență.

Într-un comunicat transmis Bursei de Valori București (BVB), conducerea companiei a explicat că în prezent nu deține fonduri lichide suficiente pentru a-și achita datoriile scadente. Astfel, conform Legii nr. 85/2014 privind procedurile de insolvență, societatea va înainta o cerere formală către instanță pentru a iniția această etapă.

Emisiune de obligațiuni la începutul anului, dar situația financiară s-a înrăutățit

În ianuarie 2025, Tricomserv a debutat pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare al Bursei de Valori București prin lansarea primei sale emisiuni de obligațiuni corporative. Valoarea totală a acesteia a fost de 2,5 milioane de lei, structurat în 25.000 de obligațiuni cu valoare nominală de 100 lei fiecare. Obligațiunile sunt garantate, neconvertibile și oferă investitorilor o dobândă fixă anuală de 11%, scadența fiind programată pentru 4 martie 2029.

Oferta a atras 25 de investitori, dintre care 24 persoane fizice și un investitor juridic. Obiectivul anunțat la momentul lansării era consolidarea poziției Tricomserv pe piața producătorilor și distribuitorilor de echipamente industriale și uz casnic pentru alimentarea cu apă. Compania estimase o creștere semnificativă în segmentul echipamentelor pentru uz domestic și intenționa să finalizeze un portofoliu de proiecte cu un total al contractelor de circa 14,6 milioane de lei.

Cifrele financiare din 2025: creștere a afacerilor, dar pierderi semnificative

Potrivit ultimului raport financiar, firma din Covasna a înregistrat în prima jumătate a anului 2025 o cifră de afaceri de 6,47 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere importantă de 71% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această majorare a fost generată în principal de facturarea unor lucrări finalizate spre sfârșitul anului 2024.

În ciuda creșterii veniturilor, Tricomserv nu a reușit să mențină profitabilitatea, raportând o pierdere de 520.000 de lei în primele șase luni din 2025, comparativ cu un profit modest de 55.000 de lei în prima jumătate a anului 2024. Cheltuielile au depășit veniturile, fapt care a deteriorat semnificativ poziția financiară a companiei.

Structura acționariatului

Tricomserv SA este deținută majoritar de Ioan Varga, cu o participație de 52,5%, urmat de Marin Negoiță cu 42,5%, și Iolanda-Ioana Varga cu 5%. Datele sunt confirmate și de platforma Termene.ro.

Perspective și context

Decizia de a solicita insolvența reflectă dificultățile curente ale companiei, în ciuda unor planuri ambițioase și a unei emisiuni de obligațiuni care părea să marcheze o etapă de dezvoltare. Piața echipamentelor pentru alimentarea cu apă prezintă un potențial de creștere, însă gestionarea financiară și costurile operaționale par să fi pus presiune asupra stabilității Tricomserv.

În viitor, dialogul cu investitorii, creditorii și strategia de reorganizare vor fi cruciale pentru redresarea companiei și continuarea activității pe piața românească.

Tag-uri: Tricomserv, insolvență, pompe apă, obligațiuni corporative, BVB, piața echipamentelor, industrie România, situație financiară Tricomserv, afaceri 2025, datorii companie.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.