Știri naționale și internaționale

Planuri de extindere la aeroportul Otopeni. Va fi construită și o autogară

Redacția•24 decembrie 2025

Pe scurt

Aeroportul internațional Henri Coandă din Otopeni este în plin proces de modernizare și extindere, cu planuri ambițioase care includ construirea unei autogări moderne în apropierea terminalului Plecări, menită să faciliteze accesul călătorilor veniți din țară. Bogdan Mîndrescu, directorul general CNAB, a subliniat că terminalul vechi de peste 25 de ani beneficiază de lucrări ample, care includ finisaje noi, pardoseli, tavane, mobilier modern și sisteme de semnalistică actualizate, alături de înlocuirea instalațiilor electrice și sistemului de climatizare pentru un confort sporit. În plus, s-au implementat noi concepte de iluminat ambiental și s-au instalat prize pentru încărcarea dispozitivelor pasagerilor în toate zonele aeroportului. Ca răspuns la creșterea exponențială a traficului, care s-a dublat în ultimul deceniu, se acordă o atenție deosebită îmbunătățirii curățeniei și extinderii capacității grupurilor sanitare atât la Sosiri, cât și la Plecări, pentru a satisface solicitările frecvente ale călătorilor. Totodată, fluxurile de pasageri vor fi eficientizate pentru a reduce timpul de așteptare și disconfortul. Printre proiectele viitoare se numără și un nou corp de clădire pentru extinderea aeroportului, însă datele exacte de începere a construcției autogării și a noii clădiri nu au fost încă stabilite oficial. Un punct important pentru conectivitatea aeroportului îl reprezintă magistrala de metrou M6, aflată în construcție, care ar urma să fie operațională începând cu 2028, contribuind astfel la accesibilitatea și dezvoltarea infrastructurii de transport din zona Otopeni. Astfel, aeroportul Henri Coandă se pregătește să devină un nod aerian și de transport mult mai modern și eficient, adaptat nevoilor crescânde ale pasagerilor români și internaționali.

Planuri ambițioase de extindere la aeroportul Henri Coandă Otopeni: Se va construi și o autogară modernă

Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni trece printr-un amplu proces de modernizare și extindere, anunță Bogdan Mîndrescu, directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB). Pentru a răspunde nevoilor tot mai mari ale călătorilor, se planifică construirea unei autogări ultramoderne în apropierea terminalului Plecări, facilitând astfel accesul persoanelor care ajung la aeroport din diferite zone ale țării.

Modernizări esențiale pentru un aeroport de calibru european

Într-un interviu recent, Bogdan Mîndrescu a explicat că terminalul de pasageri, ridicat acum peste 25 de ani, este în curs de renovare completă. Mici și mari intervenții vor transforma locația: finisaje noi, pardoseli și tavane revitalizate, mobilier modern, dar și o signalistică actualizată, menită să ghideze mai eficient vizitatorii prin spațiile aeroportuare.

Pe lângă aceste îmbunătățiri estetice, în tot aeroportul se va înlocui sistemul de climatizare și instalațiile electrice, iar o nouă concepție a iluminatului ambiental va fi implementată pentru o atmosferă plăcută și funcțională. În același timp, toate zonele vor fi dotate cu prize speciale pentru încărcarea dispozitivelor electronice, un aspect din ce în ce mai cerut de pasageri.

Focus pe confort, curățenie și eficiență în trafic

Având în vedere că traficul de pasageri s-a dublat în ultimul deceniu, unul dintre cele mai sensibile aspecte vizate este curățenia, o problemă intens semnalată de utilizatori. „Această situație m-a nemulțumit încă de la preluarea mandatului acum trei luni”, a mărturisit directorul CNAB. Pentru a răspunde acestor preocupări, se va dubla și capacitatea grupurilor sanitare atât în zona Sosiri, cât și în cea de Plecări, oferind astfel un confort sporit călătorilor.

De asemenea, aici se vor implementa măsuri menite să eficientizeze fluxul pasagerilor, reducând timpii de așteptare și facilitând un proces de check-in și control mai rapid și mai fluid.

Un nou corp de clădire și o autogară pentru trafic intern

Pe lângă reabilitarea terminalului și a facilităților conexe, CNAB are în proiect și construirea unui nou corp de clădire care să extindă suprafața aeroportului. Detaliile privind data demarării lucrărilor pentru această clădire suplimentară nu au fost încă comunicate oficial, la fel ca și termenii pentru construcția autogării ce va deservi pasagerii veniți din interiorul țării.

Această autogară va reprezenta un punct de legătură important pentru transportul public și privat, facilitând accesul direct la terminalele aeroportului și îmbunătățind conexiunile rutiere din și către Otopeni.

Metroul M6 – perspectiva unei legături rapide către București

Un alt proiect crucial pentru viitorul aeroportului Henri Coandă îl reprezintă magistrala de metrou M6, odată finalizată, care va oferi o legătură rapidă și comodă între aeroport și centrul capitalei. Acest proiect este în plină desfășurare și ar trebui să devină operațional începând cu anul 2028, cu condiția să nu apară întârzieri în execuție.

Conectarea integrală a aeroportului la rețeaua urbană de transport în comun reprezintă o schimbare esențială pentru reducerea traficului auto și pentru creșterea confortului pasagerilor care aleg această rută de călătorie.

Prin aceste reforme majore, aeroportul Otopeni își reafirmă poziția de cel mai important hub aerian din România, pregătindu-se să facă față volumului tot mai mare de pasageri, dar și să ofere servicii la standarde internaționale. Adaptarea infrastructurii și facilităților la cerințele moderne este un pas înainte spre un aeroport integrat, prietenos și eficient.

Rămâne de văzut când vor începe efectiv construcțiile și cât de rapid vor fi implementate toate aceste modernizări, însă direcția aleasă indică clar o transformare benefică pentru toți cei care tranzitează sau folosesc aeroportul Henri Coandă din Otopeni.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.