Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
CJ24
CJ24
știri locale
Meniu
Știrile zilei în ClujȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în Cluj-NapocaBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Piaţa berii se va contracta cu 2-5% în 2025, ajungând la un minim istoric (estimări)

Redacția•21 decembrie 2025
Piaţa berii se va contracta cu 2-5% în 2025, ajungând la un minim istoric (estimări)

Pe scurt

Piața berii din România se confruntă cu o perspectivă sumbră pentru anul 2025, când este estimată o contracție a consumului cuprinsă între 2% și 5%, atingând astfel un minim istoric sub 14,5 milioane hectolitri, o cifră fără precedent în ultimii 20 de ani, potrivit declarațiilor lui Constantin Bratu, directorul general al Asociației Berarii României. Această scădere continuă, după trei ani consecutivi de declin, are un impact major asupra economiei locale, întrucât sectorul berii susține peste 60.000 de locuri de muncă, inclusiv aproximativ 8.200 în agricultură, iar o reducere cu 5% a pieței ar putea însemna pierderea a aproape 400 de locuri de muncă în acest domeniu esențial, precum și în HoReCa. Mai mult, scăderea consumului reduce veniturile statului provenite din taxe și impozite cu circa 50 milioane de euro, având în vedere că sectorul berii aduce o contribuție de aproximativ 3 miliarde de euro la PIB și plătește impozite în valoare de 950 milioane euro anual. Pe lângă efectele economice negative ale contracției pieței, o majorare a accizei cu 10% preconizată pentru începutul anului 2026 ar putea fi catastrofală pentru industrie, în condițiile în care capacitatea de producție depășește cu 30% nivelul actual al consumului, iar microberăriile riscă să fie cele mai afectate, dat fiind că depind în mare măsură de vânzările directe și un cash-flow sănătos. Totuși, sectorul berii din România rămâne printre puținele industrii cu o producție locală robustă și o concurență puternică, oferind consumatorilor o selecție variată de peste 300 de mărci, ceea ce stimulează diversitatea și dezvoltarea pieței. În concluzie, provocările economice și fiscale curente amenință stabilitatea și creșterea acestui sector strategic, iar menținerea unui mediu fiscal echilibrat devine esențială pentru a stopa declinul și a susține un viitor pozitiv al industriei berii românești.

Piaţa berii se va contracta cu 2-5% în 2025, ajungând la un minim istoric (estimări)

Piața berii din România va înregistra o scădere de 2-5% în 2025, atingând un nivel minim istoric, conform estimărilor

Piața berii din România se confruntă cu perspective pesimiste pentru anul 2025, când se estimează o contracție ce poate varia între 2 și 5%, un declin care ar putea continua și în 2026, în contextul condițiilor economice actuale și a politicilor fiscale preconizate. Această diminuare a consumului și producției are efecte semnificative asupra economiei locale, având în vedere că sectorul berii este unul dintre puținele în care cererea este acoperită integral de producția internă.

Impactul economic și social al scăderii pieței berii

Constantin Bratu, director general al Asociației Berarii României, explică faptul că piața berii susține peste 60.000 de locuri de muncă la nivel național, dintre care o parte importantă sunt în sectoare cheie precum agricultura și HoReCa. O reducere de aproximativ 5% a pieței ar putea genera o pierdere a circa 400 de locuri de muncă doar în agricultură, cu efecte negative și asupra celorlalte sectoare conexe.

„Sectorul berii este unul cu o producție locală puternică, iar reducerea consumului cauzată de situația economică și de întârzierile în aplicarea accizelor poate conduce la diminuarea angajărilor cu aproximativ 5%. Aceasta înseamnă aproape 400 de persoane care ar putea pierde locul de muncă în agricultură, la care se adaugă impactul asupra HoReCa și altor domenii”, a declarat Bratu.

Pe lângă pierderile de locuri de muncă, scăderea consumului va afecta și veniturile la bugetul de stat provenite din taxele și impozitele plătite de producători. Sectorul berii adaugă anual aproximativ 3 miliarde de euro la PIB-ul României, iar taxele generate se ridică la circa 950 de milioane de euro. Un recul de 5% în piață ar reduce contribuția la PIB cu aproximativ 150 de milioane de euro și ar diminua încasările fiscale cu aproape 50 de milioane de euro.

Provocările fiscale în 2026: creșterea accizelor și efectele asupra sectorului

O provocare majoră pentru piața berii în anul următor o reprezintă o prevăzută creștere a accizelor cu 10%, programată pentru 1 ianuarie 2026, conform modificărilor recente ale Codului fiscal. Bratu avertizează că această majorare va fi aproape imposibil de susținut în condițiile în care consumul este deja în scădere și sub capacitatea totală de producție.

„În teorie, acciza ar trebui să crească cu 10% de la începutul lui 2026, însă pentru un sector cu o amprentă atât de importantă la nivel național, o astfel de măsură riscă să producă efecte devastatoare. Ar fi ideal să se mențină nivelul accizei din august 2025, pentru a evita o prăbușire și mai accentuată a consumului”, a adăugat directorul Asociației Berarii României.

Potrivit acestuia, dacă tendințele actuale se confirmă, producția de bere ar putea scădea sub 14,5 milioane hectolitri în 2025, un minim istoric în ultimele două decenii. Dacă accizele vor crește conform planului în 2026, această cifră ar putea coborî chiar sub 14 milioane hectolitri, departe de capacitatea instalată a producătorilor, care depășește 20 de milioane hectolitri. Astfel, România se confruntă cu o supracapacitate de producție de peste 30% față de vârful consumului din 2008, când s-au înregistrat 20,2 milioane hectolitri.

Impactul asupra microberăriilor și importanța concurenței

O altă consecință a fiscalității ridicate o resimt microberăriile, care depind în mare măsură de vânzările locale și au nevoie de fluxuri financiare constante pentru a-și menține activitatea. Bratu subliniază că cele 77 de microberării active la începutul anului au un rol esențial în diversitatea ofertei pentru consumatori.

„Taxele și accizele excesive le pot pune în pericol existența, ceea ce ar afecta dreptul consumatorului de a alege dintr-o gamă variată de mărci. În acest moment, pe piața românească există peste 300 de mărci de bere, iar o concurență sănătoasă stimulează dezvoltarea sectorului și oferă beneficii atât consumatorilor, cât și statului”, a explicat Bratu.

Evoluția pieței berii în România în ultimii ani

Analiza perioadei 2005-2023 arată că piața berii a avut o evoluție relativ stabilă, cu o medie a producției în jurul a 16,6 milioane hectolitri. Cel mai înalt punct a fost în 2008, cu 20,2 milioane hectolitri, iar cel mai scăzut nivel a fost în 2024, când producția a atins 14,9 milioane hectolitri. După trei ani consecutivi de declin, piața s-a stabilizat ușor peste pragul de 15 milioane hectolitri în 2024.

În acest context, speranța experților este ca anul 2026 să aducă o redresare, însă acest lucru va depinde în mare parte de politicile fiscale ce se vor aplica și de capacitatea sectorului de a se adapta la noile condiții economice.

Concluzie: Piața românească a berii se află în fața unor provocări importante pentru 2025 și 2026, cu efecte care se vor răsfrânge asupra locurilor de muncă, veniturilor la buget și diversității ofertei pentru consumatori. Menținerea unui echilibru fiscal și susținerea producției locale sunt esențiale pentru a evita o contracție profundă și pe termen lung a acestui sector tradițional și valoros pentru economia țării.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.