Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
CJ24
CJ24
știri locale
Meniu
Știrile zilei în ClujȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în Cluj-NapocaBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

ONRC: Numărul firmelor dizolvate în primele 11 luni din an a trecut de 51.800, o creștere semnificativă față de aceeași perioadă din 2024

Redacția•27 decembrie 2025
ONRC: Numărul firmelor dizolvate în primele 11 luni din an a trecut de 51.800, o creștere semnificativă față de aceeași perioadă din 2024

Pe scurt

Conform datelor ONRC, în primele 11 luni ale anului 2025, numărul firmelor dizolvate în România a depășit 51.800, marcând o creștere substanțială față de aceeași perioadă din 2024. Cele mai multe dizolvări au fost consemnate în București, cu 10.341 de firme închise, în creștere cu 26,62%, urmate de județele Cluj (2.904 firme, +33,58%), Ilfov (2.684, +19,29%), Constanța (2.510, +13,17%), Timiș (2.186, +18,87%), Brașov (1.922, +41,01%), Iași (1.918, +21,24%) și Prahova (1.725, +34,35%). Cele mai puține dizolvări s-au înregistrat în județele Ialomița, Covasna, Mehedinți, Călărași, Harghita și Teleorman, deși și aici s-au înregistrat creșteri procentuale consistente. Județele Maramureș, Olt, Alba, Bihor și Vâlcea au înregistrat creșteri semnificative, cu procente ce variază între 43% și 55%. Din punct de vedere sectorial, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor, a raportat cel mai mare număr de dizolvări, respectiv 11.433, în creștere cu 1,33% față de anul precedent. Alte domenii cu un volum mare de firme dizolvate sunt construcțiile (4.251, +2,63%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (4.244, +5,47%) și industria prelucrătoare (3.530, +2,98%). Luna noiembrie a adus 4.888 dizolvări, cu predilecție tot în București și județele Cluj, Timiș, Ilfov și Constanța, confirmând tendința ascendentă la nivel național în ceea ce privește încetarea activității firmelor, fenomen ce reflectă provocările economice cu care se confruntă mediul de afaceri românesc în 2025.

ONRC: Numărul firmelor dizolvate în primele 11 luni din an a trecut de 51.800, o creștere semnificativă față de aceeași perioadă din 2024

ONRC: Peste 51.800 de firme dizolvate în primele 11 luni ale anului, creștere notabilă față de 2024

Numărul firmelor dizolvate în România a depășit 51.800 în perioada ianuarie-noiembrie 2025, marcând o creștere semnificativă comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Creșteri importante în principalele județe și București

Capitala rămâne în fruntea clasamentului cu cele mai multe dizolvări de firme, înregistrând 10.341 de cazuri, ceea ce reprezintă o majorare de 26,62% față de primele 11 luni ale lui 2024. Pe următoarele poziții se situează județele Cluj (2.904 firme dizolvate, +33,58%), Ilfov (2.684, +19,29%), Constanța (2.510, +13,17%), Timiș (2.186, +18,87%), Brașov (1.922, +41,01%), Iași (1.918, +21,24%) și Prahova (1.725, +34,35%).

Pe de altă parte, cele mai puține dizolvări au fost înregistrate în județele Ialomița (274, +29,25%), Covasna (298, +38,6%), Mehedinți (349, +33,72%), Călărași (351, +17,79%), Harghita (379, +0,26%) și Teleorman (387, +17,99%).

Județele cu cele mai mari creșteri procentuale

La nivel regional, cele mai notabile creșteri procentuale ale dizolvărilor s-au consemnat în Maramureș (+55,6%), Olt (+52,03%), Alba (+49,19%), Bihor (+44,93%) și Vâlcea (+43,73%). Deloc surprinzător, în niciun județ nu a fost înregistrată o scădere a numărului de firme dizolvate în comparație cu 2024.

Comerțul, domeniul cel mai afectat

Sectorul economic cu cel mai mare număr de dizolvări este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor. În perioada analizată, aici au fost raportate 11.433 de dizolvări, o creștere ușoară de 1,33% față de anul anterior.

De asemenea, alte domenii cu un număr ridicat de firme dizolvate includ construcțiile (4.251 dizolvări, +2,63%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (4.244, +5,47%) și industria prelucrătoare (3.530, +2,98%).

Luna noiembrie – aproape 5.000 de dizolvări

Doar în luna noiembrie 2025, ONRC a raportat 4.888 de dizolvări de firme la nivel național. Bucureștiul a condus clasamentul cu 945 cazuri, urmat de județele Cluj (263), Timiș (257), Ilfov (245) și Constanța (237).

Context și impact

Aceste cifre reflectă o dinamică dificilă pentru mediul de afaceri românesc care, în ciuda unor perioade de creștere, continuă să confrunte provocări, precum incertitudini economice, modificări legislative sau condiții de piață fluctuante. Creșterea constantă a numărului firmelor dizolvate atrage atenția autorităților și mediului de business asupra nevoii de măsuri susținute pentru stabilizarea și dezvoltarea companiilor în România.

În concluzie, anul 2025 a adus o tendință ascendentă a dizolvărilor de firme în cea mai mare parte a țării, semnalând un climat economic care cere adaptări și politici eficiente pentru susținerea antreprenoriatului.

Pentru mai multe informații despre evoluția firmelor dizolvate în România, rămâneți la curent cu raportările oficiale ale ONRC și analizele sectoriale de piață.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.