Știri naționale și internaționale

ONRC: 6.507 de firme şi PFA au intrat în insolvenţă în primele 11 luni din 2025, în scădere cu 0,15%

Redacția•21 decembrie 2025

Pe scurt

În primele 11 luni ale anului 2025, un număr total de 6.507 firme și PFA-uri din România au intrat în insolvență, înregistrând o scădere ușoară de 0,15% față de aceeași perioadă din 2024, conform datelor ONRC. Bucureștiul conduce topul insolvențelor cu 1.151 cazuri, marcând o scădere de 3,52%, urmat de județe precum Bihor (601 insolvențe, +14,04%), Cluj (433, -6,28%), Timiș (364, -2,15%), Ilfov (363, +46,37%), Iași (216, -21,45%), Prahova (213, constant) și Constanța (201, +19,64%). La polul opus, cele mai mici rate de insolvență au fost înregistrate în Covasna (21, -19,23%), Harghita (22, -21,43%), Botoșani (31, -36,73%), Vaslui (38, +2,7%), Teleorman (40, -18,37%) și Giurgiu (45, -11,76%). Pe plan sectorial, domeniile cu cele mai multe insolvențe au fost comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor (1.371, -19,16%), construcțiile (1.215, -10,07%), transport și depozitare (692, +1,91%) și industria prelucrătoare (654, -15,28%). Doar în noiembrie 2025 s-au consemnat 1.189 insolvențe, cele mai multe în București (239) și județele Ilfov (94), Cluj (79), Bihor (77) și Galați (49). Aceste date reflectă o ușoară stabilizare în domeniul insolvențelor, cu variații semnificative pe regiuni și sectoare economice, oferind o imagine detaliată asupra sănătății economice a firmelor și PFA-urilor din România.

ONRC: 6.507 firme și PFA au intrat în insolvență în primele 11 luni ale anului 2025, o scădere ușoară de 0,15%

Conform datelor oficiale publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în perioada ianuarie-noiembrie 2025, un număr total de 6.507 firme și persoane fizice autorizate (PFA) au înregistrat proceduri de insolvență în România. Aceasta reprezintă o diminuare marginală de 0,15% față de aceeași perioadă din 2024, indicând o ușoară stabilizare pe piața companiilor aflate în dificultate.

București rămâne în frunte în ceea ce privește insolvențele

Capitala continuă să dețină cea mai mare pondere a firmelor și PFA-urilor intrate în insolvență, cu un total de 1.151 cazuri. Acest număr înregistrează o scădere de 3,52% comparativ cu anul precedent, o evoluție pozitivă în contextul economic actual.

În clasamentul județelor cu cele mai multe insolvențe urmează:

Bihor, cu 601 cazuri, în creștere cu 14,04%;
Cluj, cu 433 insolvențe, o scădere de 6,28%;
Timiș, cu 364 cazuri, în scădere ușoară de 2,15%;
Ilfov, un județ în plină expansiune, cu 363 insolvențe, avans semnificativ de 46,37%;
Iași, cu 216 cazuri, mai puțin cu 21,45%;
Prahova, stabil, cu 213 insolvențe, la același nivel ca în 2024;
și Constanța, unde insolvențele au crescut cu aproape 20%, ajungând la 201.

Județele cu cel mai redus număr de insolvențe

La polul opus, județele cu cele mai puține intrări în procedura de insolvență sunt:

Covasna, cu 21 cazuri, în scădere de 19,23%;
Harghita, cu 22 insolvențe, cu o reducere de 21,43%;
Botoșani, unde insolvențele au scăzut dramatic, cu 36,73%, numărând doar 31;
Vaslui, cu o ușoară creștere de 2,7%, având 38 insolvențe;
Teleorman, cu 40 cazuri, în scădere cu 18,37%;
și Giurgiu, cu 45 de insolvențe, mai puține cu 11,76% față de perioada din 2024.

Activități economice afectate de insolvențe

Pe sectoare de activitate, cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în:

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și în repararea vehiculelor și motocicletelor, cu un total de 1.371 cazuri, în scădere considerabilă cu 19,16%;
Construcții, domeniu cu 1.215 insolvențe, mai puține cu 10,07%;
Transport și depozitare, unde numărul insolvențelor a crescut ușor (+1,91%), ajungând la 692 cazuri;
Industria prelucrătoare, cu 654 cazuri, în scădere cu 15,28%.

Detalii privind luna noiembrie 2025

Doar în luna noiembrie 2025 s-au înregistrat 1.189 de insolvențe, cifră distribuită astfel:

București: 239 cazuri;
Ilfov: 94;
Cluj: 79;
Bihor: 77;
Galați: 49 cazuri.

Această dinamică arată o ușoară consolidare a pieței și o adaptare graduală a firmelor la condițiile economice din 2025, cu o tendință generală de ușoară scădere a insolvențelor în multe regiuni și sectoare. Cu toate acestea, județele precum Ilfov sau Bihor continuă să înregistreze creșteri semnificative, semn că mediul economic local poate fi supus unor presiuni diverse.

Datele ONRC furnizează o perspectivă importantă asupra sănătății economice a mediului de afaceri românesc și pot ajuta autoritățile sau investitorii să identifice zonele și industriile care necesită sprijin sau ajustări strategice.

Pentru cei interesați de evoluția economică a firmei lor sau pentru investitori, monitorizarea raportărilor ONRC privind insolvențele este esențială pentru luarea unor decizii bine fundamentate.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.