Știri naționale și internaționale

Noua centrala electrică de la Midia va intra în exploatare comercială. Autorizație finală de la ANRE

Redacția•28 noiembrie 2025

Pe scurt

Noua centrală electrică de la Midia, o investiție majoră de 160 milioane de dolari realizată de Rompetrol Energy prin Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român (FIEKR), este pe cale să obțină licența finală de exploatare comercială din partea ANRE, după ce a trecut cu succes testele de performanță, anduranță și conformitate tehnică desfășurate între februarie și iunie 2025. Această centrală modernă în cogenerare, cu o capacitate de 80 MW și o producție de până la 170 tone de abur pe oră, reprezintă prima centrală clasică nouă din România în ultimii 10 ani și va asigura integral necesarul energetic al platformei Petromidia (60-70 MWh), livrând totodată surplusul de energie electrică către Sistemul Energetic Național. Echipată cu turbine Siemens SGT-750 ce funcționează pe un mix de gaz natural și gaz de rafinărie, centrala susține procesul operațional și financiar al rafinăriei, având un impact semnificativ în stabilizarea și echilibrarea producției de energie în regiunea Dobrogea. Producția deja înregistrată depășește 11.000 MWh, iar sincronizarea turbinelor cu rețeaua națională a fost realizată în primăvară. Această centrală de cogenerare este critică pentru asigurarea energiei în sezonul rece, alături de instalațiile similare de la Mintia, contribuind astfel la securitatea energetică a României. Licența de exploatare comercială va permite Rompetrol Energy nu doar să producă, ci și să comercializeze energia electrică pe piață, marcând un pas important în dezvoltarea sectorului energetic românesc și reafirmând angajamentul în investiții sustenabile și eficiență energetică.

Noua centrală electrică de la Midia primește autorizația finală de exploatare comercială de la ANRE

Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) urmează să ia, pe 2 decembrie, o decizie importantă pentru sectorul energetic românesc. Este vorba despre aprobarea licenței de exploatare comercială pentru capacitățile de producere a energiei electrice și termice din centralele în cogenerare operate de ROMPETROL ENERGY SA. Această licență va permite companiei să vândă energia electrică produsă pe piață, după înscrierea oficială a centralei.

Centrală de cogenerare Midia: o premieră după mai bine de un deceniu

Licența vizează mult-așteptata centrală electrică în cogenerare situată în zona Midia, care beneficiază de o capacitate instalată de 80 MW și poate furniza 170 tone de abur pe oră. Aceasta este prima centrală clasică pusă în funcțiune în România în ultimii zece ani și a intrat în faza de teste încă din februarie 2025. Conform estimărilor făcute în vară, operaționalizarea completă a centralei urma să fie finalizată în august, după încheierea tuturor etapelor de testare.

În prezent, centrala parcurge testele de anduranță, performanță și conformitate tehnică, menite să asigure funcționarea optimă în diverse condiții de operare. În perioada februarie – iunie 2025, au fost derulate testele de punere în funcțiune și de conformitate pentru cele două turbine pe gaz, au fost verificate sistemele de măsurare și control, precum și alimentarea cu gaz natural și gaz de rafinărie, iar sistemele de generare a aburului au fost pregătite pentru a furniza abur tehnologic către rafinăria Petromidia.

Un moment esențial a fost sincronizarea celor două turbine Siemens SGT-750 cu sistemul energetic național, realizată în martie și aprilie. Aceasta a marcat începutul producției efective de energie electrică. De la începutul testelor, centrala a produs peste 11.000 MWh, o cantitate care a fost direcționată atât către platforma Petromidia, cât și către Sistemul Energetic Național (SEN), după cum a comunicat Rompetrol Energy.

Impactul asupra Petromidia și regiunea Dobrogea

Centrală va genera în jur de 80 MWh de energie electrică, acoperind integral necesarul energetic al rafinăriei Petromidia, estimat între 60 și 70 MWh. Totodată, va furniza abur tehnologic de până la 180 de tone pe oră, nivel corespunzător cerințelor maxime de consum ale platformei. Energia în exces va fi injectată în rețeaua națională, contribuind astfel la stabilizarea sistemului energetic în regiunea Dobrogea.

Turbinele Siemens SGT-750, elementele cheie ale centralei, folosesc un combustibil gazos format dintr-un amestec de gaz natural și gaz provenit din rafinărie. Acestea au o rată de încălzire a materiei prime de 9.120 kJ/kWh și fiecare turbine produce aproximativ 39 MW de energie electrică.

Rompetrol Energy subliniază că această centrală de cogenerare nu doar susține fluxurile operaționale ale rafinăriei Petromidia, ci influențează și pozitiv performanțele financiare ale acesteia. În plus, centralele contribuie major la echilibrarea producției și distribuției de energie electrică în Dobrogea, prin asigurarea necesarului energetic al platformei și prin transferul surplusului în sistemul național.

Sustinerea sistemului energetic național în sezonul rece

Pe lângă centrala de la Midia, și unitatea pe gaze de la Mintia este prevăzută să susțină sistemul energetic național în această iarnă. În timp ce instalația de la Midia va funcționa la capacitate completă, la Mintia aceasta este programată să opereze parțial, complementând eforturile pentru asigurarea unui aport stabil de energie pe perioada sezonului rece.

Investiția totală pentru centrala de la Midia se ridică la circa 160 de milioane de dolari și a fost asigurată de Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român (FIEKR) prin intermediul Rompetrol Energy. Această realizare reprezintă un pas semnificativ în modernizarea și diversificarea surselor de energie din România, în special prin reintroducerea centralelor clasice în peisajul energetic național după o pauză de peste un deceniu.

Concluzie: Obținerea licenței de exploatare comercială de la ANRE este o etapă esențială care confirmă pregătirea tehnică și operațională a noii centrale de cogenerare de la Midia, marcând un nou început pentru producția clasică de energie în România și întărind securitatea energetică a regiuni Dobrogea și a întregii țări.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.