Știri naționale și internaționale

Nou calendar de închidere a centralelor electrice pe cărbune, ultima se oprește definitiv în 2032. Legea a fost scrisă

Redacția•09 noiembrie 2025

Pe scurt

România și-a ajustat calendarul de închidere a centralelor electrice pe cărbune, cu ultima unitate urmând să fie oprită definitiv abia în 2032, după negocieri cu Comisia Europeană care au permis obținerea unor derogări semnificative față de planul inițial. În loc să retragă definitiv în 2023 o capacitate totală de 1.755 MW, doar 1.045 MW vor fi închise în acest an, dintre care 845 MW vor fi retrași definitiv, restul rezultând din modificări ale licenței ce reduc puterea instalată la CET Craiova și termocentrala Paroșeni. Potrivit noii legislații, până în august 2026 vor fi închise alte 710 MW de capacități pe bază de lignit, inclusiv două grupuri energetice ale Complexului Energetic Oltenia și unul de la CET Govora, grupuri care fuseseră salvate anterior de la închidere. Calendarul prevede că, până în 2032, se vor închide definitiv 1.140 MW, cu trei ani peste termenele anterioare convenite, asigurând astfel un proces de decarbonizare progresiv și sustenabil ce nu pune în pericol echilibrul și siguranța energetică a țării. În această iarnă, toate cele cinci grupuri pe cărbune de la CE Oltenia vor fi operaționale, iar trei dintre ele – Rovinari 4, Rovinari 5 și Turceni 5, fiecare cu o capacitate de 310 MW – vor mai funcționa până în 2030, în timp ce pentru Rovinari 6 și Turceni 4 se caută soluții de menținere fie în rezervă strategică, fie în conservare după august 2026. Totodată, vor rămâne active și grupurile Craiova 1 și 2, precum și Govora 3, aceasta reflectând un echilibru între necesitatea reducerii emisiilor poluante și menținerea siguranței sistemului energetic național. Această strategie revizuită este inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență al României, Componenta 6 – Reforma 1, și subliniază angajamentul țării față de tranziția energetică responsabilă și adaptată condițiilor interne. Astfel, România își intensifică eforturile de eliminare treptată a energiei pe cărbune, menținând totodată un nivel adecvat de producție energetică pentru a face față cererii sezonale și asigurând o tranziție echilibrată spre surse mai curate și sustenabile.

România se confruntă cu o reașezare importantă a planurilor referitoare la închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune. Conform noii legi și în urma negocierilor cu Comisia Europeană, țara noastră își schimbă calendarul de retragere a capacităților energetice pe cărbune, cu un termen final prelungit până în 2032, iar o parte din centrale vor continua să funcționeze în următorii ani.

Ce trebuia să se întâmple inițial?

Potrivit planurilor vechi, România urma să scoată din funcțiune, până la sfârșitul anului 2023, o capacitate totală de 1.755 MW de producție pe bază de cărbune – în principal de la Complexul Energetic Oltenia, dar și din centralele de la Craiova, Govora și Iași. Această măsură era menită să sprijine decarbonizarea și să reducă emisiile poluante ale sectorului energetic.

Modificări după negocierile cu Comisia Europeană

Cu toate acestea, în urma discuțiilor cu Bruxelles-ul, România a obținut derogări care permit funcționarea unor centrale pentru o perioadă mai lungă. Astfel, până la finalul anului 2023 vor fi închise doar 1.045 MW pe bază de cărbune, dintre care 845 MW vor fi retrași definitiv din exploatare, iar diferența de 200 MW va fi redusă prin modificarea licențelor de putere instalată.

Mai exact, licența pentru CET Craiova va fi diminuată cu 170 MW, iar la termenocentrala Paroșeni, ultima care mai utilizează huilă, capacitatea se va reduce cu 30 MW. În acest sens, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va emite deciziile oficiale care vor consfinți aceste reduceri definitive.

Calendarul revizuit până în 2032

Actul normativ aprobat prevede că, până la 31 august 2026, vor fi închise încă 710 MW, reprezentând capacități de producție pe bază de lignit care au fost salvate anterior de la scoaterea din funcțiune. Acestea sunt două grupuri energetice ale Complexului Energetic Oltenia, precum și unul de la CET Govora, toate inițial programate pentru închidere la sfârșitul lui 2025.

Se subliniază în nota de fundamentare a proiectului de OUG că această țintă poate fi reevaluată pentru a asigura continuarea decarbonizării într-un ritm sustenabil, fără a periclita echilibrul și siguranța energetică a României.

În plus, conform ultimelor prevederi, până cel târziu la finalul anului 2032, vor fi sistate definitiv și ultimele capacități pe bază de cărbune din România, în valoare de 1.140 MW, astfel întinzând termenul de retragere cu circa trei ani în plus față de planul inițial.

Detalii din Planul Național de Redresare și Reziliență

Noul calendar de decarbonizare este parte integrantă a acordului dintre România și Comisia Europeană, fiind inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta 6 – Reforma 1, ținta 119a. Acest cadru permite prelungirea controlată a funcționării unor grupuri energetice până în august 2026, respectiv până la finalul anului 2029.

Centralele CE Oltenia vor funcționa iarna aceasta și până în 2030

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat că toate cele cinci grupuri pe cărbune ale Complexului Energetic Oltenia vor fi operaționale pe perioada iernii curente. Dintre acestea, trei grupuri vor continua să funcționeze până în 2030, rezultatul înțelegerii dintre România și Comisia Europeană.

Grupurile care vor funcționa până în 2030 sunt:

Rovinari 4 – 310 MW
Rovinari 5 – 310 MW
Turceni 5 – 310 MW

Pentru celelalte două grupuri – Rovinari 6 și Turceni 4, fiecare cu o capacitate de 310 MW – autoritățile analizează opțiuni pentru perioada după 31 august 2026. Printre varianteles se numără menținerea în rezervă strategică sau conservarea lor pentru utilizare viitoare.

În același timp, vor rămâne active și grupurile Craiova 1 și 2, precum și Govora 3.

Concluzii

Noul calendar de închidere a centralelor electrice pe bază de cărbune reflectă o abordare echilibrată între necesitatea urgentă de decarbonizare și imperativul de a menține securitatea energetică. România a negociat cu succes extinderea funcționării unor capacități energetice cruciale, în timp ce și-a reafirmat angajamentul pe termen lung de a renunța la energia pe bază de cărbune până cel târziu în 2032.

Aceste schimbări vor avea un impact major asupra strategiei energetice naționale, influențând tranziția către sursele regenerabile și modernizarea sistemului energetic românesc, într-un context geopolitic și de piață aflat în continuă schimbare.

Pentru mai multe detalii despre Planul Național de Redresare și Reziliență și calendarul centralelor pe cărbune, rămâneți conectați la sursele oficiale și declarațiile recente ale Ministerului Energiei.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.