Știri naționale și internaționale

NIS cere SUA să îi permită să funcţioneze până când Rusia îşi vinde participaţia

Redacția•19 noiembrie 2025

Pe scurt

NIS solicită autorităților americane o permisie specială pentru a-și putea continua funcționarea până când acționarii ruși vor vinde participațiile deținute în companie, pe fondul sancțiunilor impuse de SUA sectorului energetic rus. Inițial, o autorizație valabilă până în februarie 2026 a permis negocierile pentru schimbarea proprietarilor NIS, însă începând cu octombrie 2025, Departamentul Trezoreriei SUA a implementat sancțiuni care au blocat plățile și au dus la suspendarea livrărilor de țiței către rafinăria NIS, principalul furnizor al pieței sârbe cu aproximativ 80%. Potrivit președintelui serb Aleksandar Vučić, acționarii ruși, care dețin mai mult de jumătate din acțiunile companiei, negociază vânzarea către investitori din Asia și Europa, iar Serbia este deschisă oricărui acord, luând în calcul chiar naționalizarea ca ultimă soluție pentru a asigura funcționarea rafinăriei. În prezent, Gazprom Neft și Gazprom controlează 44,9%, respectiv 11,3%, din acțiunile NIS, în timp ce statul sârb deține aproape 30%, fără a impune sancțiuni Rusiei, iar restul acțiunilor aparține angajaților și micilor investitori. Situația reflectă un echilibru delicat între presiunile internaționale pentru sancționarea sectorului energetic rusesc și necesitatea asigurării securității energetice naționale în Serbia.

NIS solicită SUA permisiunea de a funcţiona până la vânzarea participaţiei ruseşti

Compania petrolieră sârbă NIS a cerut autorităţilor americane o prelungire a autorizaţiei care îi permite să îşi desfăşoare activitatea până când acţionarii ruşi îşi vând participaţiile, conform unui raport Agerpres. Autorizaţia iniţială, emisă pe 14 noiembrie şi valabilă până pe 13 februarie 2026, a fost destinată să susţină negocierile privind schimbarea proprietarilor NIS, dar odată cu înăsprirea sancţiunilor, situaţia a devenit tot mai complicată.

Sancţiunile americane şi impactul asupra NIS

Pe 9 octombrie 2025, Departamentul Trezoreriei SUA a început aplicarea sancţiunilor împotriva acţionarilor ruşi ai NIS, parte a unui pachet amplu de restricţii impuse sectorului energetic din Rusia. Scopul acestei măsuri este să blocheze finanţarea agresiunii militare împotriva Ucrainei, reducând veniturile provenite din activităţile companiilor energetice ruse.

Imediat după implementarea sancţiunilor, băncile au întrerupt procesarea plăţilor către NIS, iar unii furnizori au suspendat livrările de ţiţei. Autorităţile sârbe de la Belgrad estimează că rafinăria NIS ar putea funcţiona doar până pe 25 noiembrie, în lipsa unor noi transporturi de petrol. Aceasta ridică probleme majore pentru aprovizionarea cu energie pe piaţa sârbă, unde NIS este jucătorul principal.

Negocieri pentru vânzarea participaţiilor ruseşti

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că acţionarii ruşi de la NIS — care deţin peste jumătate din companie — sunt angajaţi în negocieri cu potenţiali cumpărători din Asia şi Europa. Serbia şi-a exprimat disponibilitatea de a accepta orice acord de vânzare care să asigure continuitatea afacerii. Totodată, Vučić nu a exclus posibilitatea naţionalizării companiei ca măsură de ultimă instanţă, în cazul în care tranzacţia nu se va realiza în timp util.

Importanţa strategică a NIS pentru Serbia

NIS este cea mai mare companie petrolieră a Serbiei şi operează singura rafinărie din ţară, care furnizează aproximativ 80% din necesarul pieţei interne. Astfel, perturbările în activitatea companiei pot avea efecte semnificative asupra aprovizionării cu carburanţi şi, implicit, asupra stabilităţii economice şi sociale.

În prezent, două firme ruseşti, Gazprom Neft şi Gazprom, controlează 44,9%, respectiv 11,3% din acţiunile NIS. Statul sârb, care nu a adoptat sancţiuni împotriva Rusiei, deţine aproape 30% din companie. Restul acţiunilor sunt în mână micilor investitori şi angajaţilor NIS.

Provocările viitoare

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al sancţiunilor tot mai stricte impuse Rusiei, viitorul NIS depinde mult de reuşita negocierilor pentru vânzarea pachetului rusesc de acţiuni. În lipsa unui acord rapid, societatea riscă să rămână paralizată din punct de vedere financiar şi operaţional, ceea ce ar afecta întreg sectorul energetic al Serbiei.

Această situaţie evidenţiază dilema în care se află companiile din regiunea Balcanilor, care trebuie să navigheze între presiunile externe şi nevoia de securitate energetică naţională. Pentru moment, NIS continuă să solicite SUA o derogare care să-i permită să funcţioneze până la finalizarea procesului de schimbare a proprietăţii, evitând astfel o criză majoră în aprovizionarea cu energie a Serbiei.

Prin această solicitare, NIS urmăreşte să câştige timp esenţial pentru a asigura un transfer ordonat şi responsabil al acţiunilor ruseşti, în condiţiile unei pieţe energetice internaţionale tot mai tensionate.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.