Știri naționale și internaționale

MIE:România are, în prezent, doar câteva proiecte de hidrogen verde aflate în execuţie sau cu finanţări ferme

Redacția•21 decembrie 2025

Pe scurt

România începe să dea primele semne concrete în domeniul hidrogenului verde, după ani de conferinţe, strategii şi intenţii, fiind în prezent doar câteva proiecte în execuţie sau cu finanţări ferme. Uniunea Europeană susţine această evoluţie prin fonduri substanţiale, inclusiv 86,5 milioane de euro prin PNRR pentru instalarea a 100 MW de electrolizoare şi aproape 140 de milioane de euro pentru centrul naţional de cercetare Ro-HydroHub. Cele mai avansate iniţiative sunt cele două proiecte OMV Petrom la Petrobrazi, unde se dezvoltă electrolizoare de 20 MW şi 25-35 MW pentru producerea de hidrogen verde orientat spre desulfurarea gazului și combustibili sustenabili pentru aviaţie, ambele cu finalizare estimată în 2026. În paralel, Elektra Invest construieşte primul proiect comercial de hidrogen verde, cu un electrolizor de 7,5 MW, având ca scop valorificarea hidrogenului pe piaţa largă, în industrie, transport sau proiecte locale, deşi o piaţă funcţională a hidrogenului încă nu există în România, asumând astfel un risc investitional mare cu potenţial de catalizare a pieţei. De asemenea, Cluj-Napoca implementează primul sistem urban integrat de hidrogen verde, incluzând producţie locală, infrastructură de alimentare şi o flotă de autobuze pe hidrogen, finanţat prin PNRR şi aflat în faza de achiziţii, iar Delgaz Grid testează utilizarea amestecurilor de hidrogen în reţeaua de distribuţie a gazelor, cu rezultate tehnice promiţătoare pentru adaptarea viitoare a infrastructurii. În acelaşi timp, companii importante precum Rompetrol, Chimcomplex, Azomureş, Hidroelectrica sau Liberty Galaţi sunt în faza de analiză a proiectelor, însă implementarea întârzie din cauza lipsei normelor, costurilor ridicate şi reticenţei financiare. Astfel, România se află la începutul unei tranziţii spre economia hidrogenului verde, cu proiecte variate care aduc un plus de dinamism şi speranţe pentru dezvoltarea unei pieţe funcţionale și sustenabile a hidrogenului, conform precizărilor Asociaţiei Energia Inteligentă şi preşedintelui acesteia, Dumitru Chisăliţă.

România începe timid să construiască proiecte de hidrogen verde, cu doar câteva inițiative mature în desfășurare

Hidrogenul verde a fost mult timp doar un subiect discutat în cadrul conferințelor, strategiilor și planurilor de intenție în România. Totuși, abia în ultima perioadă încep să apară primele semne concrete că țara noastră trece la acțiune, punând în practică proiecte vizibile. Uniunea Europeană joacă un rol esențial în această schimbare, oferind fonduri generoase — prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) România beneficiază de 86,5 milioane de euro pentru implementarea a 100 MW de electrolizoare, dar și aproape 140 de milioane de euro pentru dezvoltarea centrului național de cercetare Ro-HydroHub.

Cu toate acestea, numărul proiectelor mature în domeniul hidrogenului verde rămâne redus. Potrivit unui comunicat al Asociației Energia Inteligentă (AEI), doar patru inițiative majore ies momentan în evidență: două proiecte desfășurate de OMV Petrom, proiectul comercial al Elektra Invest, un program de mobilitate urbană în Cluj-Napoca și testele efectuate de compania Delgaz Grid referitoare la integrarea hidrogenului în rețelele de distribuție de gaz.

OMV Petrom, pionier în producția de hidrogen verde integrat industrial

Cel mai avansat proiect din România se derulează la Petrobrazi, unde OMV Petrom implementează două facilități de electroliză, finanțate parțial prin PNRR. Primul este un electrolizor de 20 MW destinat producerii hidrogenului verde folosit în procesele de desulfurare, ca alternativă la hidrogenul obținut din gaz natural. Al doilea proiect, cu o capacitate estimată între 25 și 35 MW, va alimenta viitoarea fabrică de combustibili sustenabili pentru aviație (SAF). Ambele investiții se află în faza de execuție, cu termen de finalizare programat pentru august 2026.

Elektra Invest: primul proiect românesc cu logică comercială clară

Spre deosebire de proiectele integrate ale OMV Petrom, Elektra Invest dezvoltă un proiect de hidrogen verde cu un model economic distinct, construit pe o bază comercială reală. Electrolizorul de 7,5 MW, achiziționat de la furnizorul european Metacon pentru 7,1 milioane de euro cu toate plățile în avans efectuate, nu are un consumator definit intern. Hidrogenul produs urmează să fie valorificat pe piață, inclusiv în sectoare precum industria, transportul sau proiectele municipale. Deși România încă nu dispune de o piață funcțională a hidrogenului, Elektra mizează pe apariția și dezvoltarea acesteia, asumând un risc semnificativ în vederea creării unei piețe noi, dar cu potențial real de transformare economică.

Cluj-Napoca, oraș pionier în mobilitatea urbană pe bază de hidrogen

Municipiul Cluj-Napoca marchează o premieră la nivel național prin implementarea unui sistem urban integrat de hidrogen verde, finanțat prin PNRR. Proiectul vizează construirea unei stații locale de producție, dezvoltarea infrastructurii de alimentare și înzestrarea cu o flotă de autobuze funcționând pe bază de hidrogen. Momentan, proiectul se află în faza de achiziții, dar modelul propus este unul simplu și eficient: producție locală pentru consum local, gestionată de un singur operator responsabil de întreg lanțul valoric.

Delgaz Grid testează rețelele de distribuție cu hidrogen în amestec

Singura companie din România care a experimentat efectiv integrarea hidrogenului în infrastructura de distribuție este Delgaz Grid (parte a grupului E.ON). În cadrul unui proiect european, compania a testat utilizarea unui amestec constând în 20% hidrogen și 80% gaz natural într-un poligon care simulează condițiile reale din rețeaua publică, inclusiv conducte și echipamente specifice. În prezent, Delgaz Grid intensifică aceste teste, vizând concentrații mai mari, de până la 30%, și chiar 100% hidrogen, în medii închise. Rezultatele tehnice obținute vor fi cruciale pentru deciziile viitoare privind adaptarea rețelelor românești pentru utilizarea hidrogenului.

Alte companii analizează oportunități, dar piața rămâne în standby

Pe lângă aceste patru proiecte majore, o serie de companii importante din România — precum Rompetrol, Chimcomplex, Azomureș, Hidroelectrica, Liberty Galați, Monsson sau Nova Power & Gas — evaluează potențiale proiecte de hidrogen verde, fără a fi încă ajuns la stadiul implementării. Obstacolele majore rămân în continuare lipsa unor reglementări clare, costurile mari ale tehnologiei, absența contractelor ferme de vânzare și reticența finanțatorilor. Acestea mențin piața într-un stadiu de așteptare și analiză, ceea ce încetinește dinamica sectorului.

Hidrogenul verde, o șansă de dezvoltare pentru România

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a subliniat faptul că, deși există patru proiecte în curs de dezvoltare, ele se diferențiază semnificativ prin modelele de implementare. În special proiectul Elektra Invest atrage atenția prin abordarea sa comercială independentă, bazată pe anticiparea unei piețe emergente de hidrogen în România. Această inițiativă este considerată un pas îndrăzneț și indispensabil pentru punerea în mișcare a unei piețe noi, asumând un risc investițional ridicat, dar cu un potențial mare de catalizare a dezvoltării hidrogenului verde la nivel național.

România este abia la început de drum în domeniul producției și utilizării hidrogenului verde, o resursă cu potențial uriaș pentru tranziția energetică și decarbonizare. Cu susținerea fondurilor europene și implicarea tot mai activă a companiilor private, anii următori ar putea aduce o accelerare vizibilă a acestui sector dificil, dar promițător.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.