Știri naționale și internaționale

Metroul de Otopeni: Cum au evoluat în noiembrie lucrările la Magistrala 6 de metrou

Redacția•09 decembrie 2025

Pe scurt

Lucrările la Magistrala 6 de metrou, care va conecta Bucureștiul de Aeroportul Otopeni printr-un traseu de 14,2 km cu 12 stații și 12 trenuri moderne, au înregistrat progrese semnificative în noiembrie, pe cele două secțiuni principale de construcție. Pe Secțiunea Sud, tronsonul 1 Mai – Tokyo, tunelurile au fost săpate cu ajutorul TBM-urilor Sfânta Maria și Sfânta Ana, care au realizat împreună peste 2.900 metri și au montat aproape 2.000 de inele, iar la stațiile Tokyo, Aeroport Băneasa, Gara Băneasa, Piața Montreal, Expoziției și Pajura s-au excavat zeci de mii de metri cubi și s-au turnat cantități importante de beton, cu procente de realizare a structurilor rezistente ce variază între 45% și 79%. Stația 1 Mai a fost pregătită pentru joncțiunea cu Magistrala 4 prin relocări de utilități și lucrări structurale care au atins 22%. Pe Secțiunea Nord, tronsonul Tokyo – Aeroport Otopeni, a fost executat forajul profund la stația Washington, s-au realizat săpături și grinzi de ghidaj la stațiile Paris și Bruxelles, iar stațiile Otopeni și Ion I.C. Brătianu au înregistrat avansuri semnificative, inclusiv finalizarea hidroizolației radierului și turnarea betonului, cu procente de execuție între 38% și 75%. La Aeroportul Otopeni, excavările pentru radier și platforma de lucru avansează, iar turnările de ghidaj au început recent, procentul de finalizare a structurilor fiind de 58%. Proiectul, realizat de asocierea Alsim Alarko – Makyol în Sud și Gulermak – Somet în Nord, este unul complex și strategic pentru infrastructura Capitalei, pregătind o legătură rapidă și modernă către principalul aeroport al țării. Această etapă de execuție consolidată aduce speranța că metroul de Otopeni va deveni o realitate în viitorul apropiat, optimizând transportul public și reducând aglomerația rutieră.

Metroul de Otopeni: Progresul Lucrărilor la Magistrala 6 în Noiembrie

Excavări și structuri în Secțiunea Sud: 1 Mai – Tokyo

Luna noiembrie a adus importante progrese în construirea Magistralei 6 de metrou, care va lega Bucureștiul de Aeroportul Otopeni printr-un tronson de 14,2 km compus din 12 stații și deservit de 12 trenuri noi, moderne.

În partea de sud a traseului, segmentul cuprins între stația existentă 1 Mai și stația Tokyo, echipele tehnice au înregistrat avansuri semnificative în lucrările de săpătură și infrastructură. Tunelierul „Sfânta Maria” a parcurs 1.730 de metri, montând 1.149 de inele de beton, în timp ce tunelierul „Sfânta Ana” a avansat pe o distanță de 1.227 metri, fixând 813 inele.

Stația Tokyo se apropie de finalizarea structurii de rezistență, după ce s-au excavat în jur de 50.000 metri cubi de pământ și s-au turnat peste 8.500 metri cubi de beton, ajungând la un progres de aproximativ 61%. La stația Aeroport Băneasa, lucrările au fost și mai avansate, cu toți cei 150 de piloți pentru Accesul A și cei 177 pentru Accesul B finalizați, 52.000 metri cubi excavați și peste 9.300 metri cubi de beton turnat, atingând un nivel de 79% în realizarea structurii.

Tot în zona Aeroport Băneasa, la stația Gara Băneasa, s-au construit 143 din cei 194 de piloți prevăzuți pentru Accesul A, iar volumul betonat a depășit 7.000 metri cubi, ceea ce reprezintă un procent de realizare al structurii de 69%. La stația Piața Montreal s-au excavate peste 23.000 metri cubi de teren și s-au turnat peste 3.800 metri cubi de beton, cu un stadiu de 66% în lucrările structurale.

Stația Expoziției se apropie de final după executarea completă a celor 186 de piloți la Accesul B și a celor 118 piloți la Accesul C. Au fost evacuate peste 45.000 metri cubi de pământ și au fost turnați mai mult de 8.500 metri cubi de beton, cu un procent de realizare de 69%. În cazul stației Pajura, construirea pereților derați și a piloților progresează constant: 79 din 86 de panouri din pereți mulați montați, 220 din 252 piloți finalizați la Accesul A, iar la Accesul B și C au fost executați respectiv 145 din 444 și 124 din 243 piloți. Excavările au depășit 3.000 de metri cubi, betonul turnat fiind încă redus (128 metri cubi), cu un procent de avans de 45%.

La stația existentă 1 Mai, echipele se concentrează pe relocarea utilităților neprevăzute și pe elementele structurale necesare interconectării cu Magistrala 4. Până în prezent s-au montat 155 metri de grindă de ghidaj și 14 pereți mulați pentru Linia 2 Nord, iar betonarea a ajuns la 53 metri cubi, reprezentând un procent de 22%.

Progresul în Secțiunea Nord: Tokyo – Aeroport Otopeni

În nord, lucrările avansează spre Terminalul Aeroportului Henri Coandă. La stația Washington, a fost finalizat forajul pentru PMA 2, ajungând până la adâncimea de 240 de metri.

La stația Paris, s-au executat săpături importante pentru grinzile de ghidaj (90 metri cubi), s-a evacuat teren pentru 50 metri cubi și s-a realizat umplutură pentru 40 metri cubi. Grinda de ghidaj aferentă Accesului A a fost integral construită pe o lungime de 95 metri, iar grinda principală a stației a ajuns la 40% din execuție, respectiv 30 metri din total. Procentul structurii de rezistență se situează astfel la 45%.

Stația Bruxelles a beneficiat de finalizarea a 169 metri liniari de grinzi pentru pereți mulați, precum și 22 de grinzi pentru baretele stației, însumând aproape 95 metri. În lucru s-a evacuat un volum de 228 metri cubi de pământ, iar procentul de realizare structurală este de 38%.

Pentru stația Otopeni, lucrările la grinda de ghidaj a stației sunt finalizate în proporție de 95%, iar grinda pentru barete este gata în proporție de 60%. Sprijinirea berlineză a fost completată, iar săpătura a ajuns la 95% din cota platformei de lucru. Pereții mulați sunt realizați în proporție de 30%, rezultând un progres general al structurii de 55%.

Stația Ion I.C. Brătianu este aproape de finalizare: betonul de egalizare și hidroizolația radierului sunt terminate în integralitate, iar turnarea celui de-al doilea plot al radierului - 370 metri cubi - este realizată în proporție de 75%. Procentul general de realizare a structurii este de 72%.

La capătul nordic, stația Aeroport Otopeni continuă lucrările de excavație cu aproximativ 4.800 metri cubi de pământ la radierul PLOT 9, precum și 1.700 metri cubi pentru coborârea platformei de lucru la nivelul grinzilor de ghidaj PLOT 7. Au început și turnările de grinzi de ghidaj, iar progresul structural este de 58%.

Magistrala 6 – Un Proiect Ambițios pentru București

Magistrala 6 de metrou se anunță a fi o realizare crucială pentru traficul metropolitan, asigurând o legătură rapidă, sigură și modernă între centrul orașului și aeroportul internațional. Cu o lungime de 14,2 km pe dublă cale și dotată cu 12 trenuri noi, această magistrală va include 12 stații și va facilita semnificativ deplasarea zecilor de mii de navetiști și călători.

Lucrările sunt împărțite în două sectoare mari, sudul, pe tronsonul 1 Mai - Tokyo, realizat de asocierea Alsim Alarko – Makyol, și nordul, din zona Tokyo până la Aeroportul Henri Coandă, unde sunt implicați Gulermak și Somet. Mortarele tunelierelor, excavațiile și structurile de rezistență continuă să avanseze conform graficului, pregătind un metrou modern pentru București.

Pe măsură ce luna decembrie se apropie, constructorii se situează la sute de metri parcurși și mii de metri cubi de beton turnat, iar stadiile de realizare indică o evoluție constantă spre finalizarea Magistralei 6, viitorul coridor de transport rapid pentru capitală și zona metropolitană.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.