Știri naționale și internaționale

Makita, cu afaceri de peste 630 mil. euro în România, mută parte din producția din China către România, în contextul războiului tarifelor dintre SUA și chinezi

Redacția•06 noiembrie 2025

Pe scurt

Makita, liderul japonez în producția de unelte electrice și cea mai mare companie japoneză din România după cifra de afaceri, își mută parțial producția din China către România și Thailanda, ca răspuns la restricțiile tarifare impuse de SUA în războiul tarifelor comerciale. Prezentă în România prin fabrica de la Brănești, unde anul trecut a raportat afaceri de aproape 630 milioane de euro și circa 1.800 de angajați, Makita își diversifică geografic producția în cadrul unei strategii „multi-bază”, menită să reducă dependența de unitățile chineze de la 60% în 2025 la doar 20% în semestrul al doilea din 2026. Compania continuă să investească în facilitățile sale din Europa, care includ și o fabrică în Marea Britanie și un centru logistic în Germania, urmărind să implementeze un model de nearshoring pentru aprovizionarea mai eficientă a piețelor regionale. Pe plan global, Makita a înregistrat venituri de 2,35 miliarde de euro în prima jumătate a anului financiar 2026, majoritatea provenind din exporturi. Mutarea producției în România este motivată de transformările economice generate de noile tarife americane, care stimulează economiile regionale și cererea de produse fără fir cu valoare adăugată ridicată. Astfel, Makita răspunde flexibil provocărilor actuale și își consolidează poziția strategică pe piața globală, în timp ce contribuie considerabil la dezvoltarea industriei locale din România.

Makita mută o parte din producția din China în România, ca răspuns la războiul tarifelor dintre SUA și China

Producătorul japonez de unelte electrice Makita își intensifică planurile de relocare a producției destinate pieței americane din China către alte țări, printre care și România și Thailanda. Această schimbare vine ca răspuns la politicile tarifare restrictive impuse de Statele Unite împotriva importurilor din China.

Investiții masive în România și creșterea cifrei de afaceri

Makita este prezentă în România printr-o fabrică gigant situată în Brănești, județul Ilfov, cunoscută sub denumirea Makita EU. În 2023, compania a înregistrat afaceri de aproape 3 miliarde de lei (aproximativ 588 de milioane de euro) și avea aproape 1.800 de angajați la finalul anului.

Pe partea de comercializare, activitățile sunt gestionate prin firma Makita România, care a raportat vânzări de aproape 200 de milioane de lei, echivalentul a circa 40 de milioane de euro.

La nivel european, Makita deține și o fabrică în Marea Britanie, precum și un centru logistic în Germania, consolidându-și astfel prezența pe continent. Potrivit datelor oferite de Termene.ro, Makita este cea mai mare companie japoneză din România în funcție de cifra de afaceri.

Strategia Makita: diversificare geografică și producție în mai multe locații

Războiul tarifelor între Statele Unite și China a generat schimbări majore în strategiile globale ale companiilor. Pentru Makita, aceste politici vor accelera, pe termen scurt, apariția unor economii regionale și vor crește cererea de produse fără fir, cu valoare adăugată mare, la nivel global, conform ultimului raport al producătorului japonez.

În acest context, Makita implementează o strategie de „producție multi-bază”, investind în diversificarea locațiilor sale de producție. Concret, firma intenționează ca livrările din fabricile din China să scadă de la circa 60% în exercițiul financiar 2025 la doar 20% în semestrul al doilea al exercițiului financiar 2026.

Pentru a asigura flexibilitatea și eficiența lanțului său de aprovizionare, Makita urmărește să creeze o rețea globală capabilă să susțină principiul nearshoring – adică producția cât mai aproape de piețele de desfacere.

Performanțe financiare și perspective globale

La nivel mondial, Makita a înregistrat venituri totale de 2,35 miliarde de euro în prima jumătate a anului financiar 2026 (care se încheie în martie 2026), din care aproape două miliarde provin din piețele externe. Aceste cifre evidențiază importanța conexiunii globale și adaptabilitatea companiei într-un mediu marcat de tensiuni comerciale.

Compania susține că va continua să investească în unitățile sale de producție din diferite regiuni, indiferent de evoluțiile tarifare impuse de SUA, demonstrând astfel angajamentul său față de o strategie robustă de extindere și regionalizare a producției.

Makita este un exemplu elocvent al modului în care marile companii japoneze își adaptează lanțurile de producție pentru a răspunde provocărilor geopolitice și economice actuale, iar România, prin facilitățile sale industriale și poziția geografică, devine un punct cheie în această reconfigurare globală.

Makita fabrica Brănești

Foto: Takenaka

Cuvinte cheie SEO: Makita România, producție unelte electrice, fabrică Makita Brănești, război tarifar SUA-China, nearshoring, investiții Makita România, fabricație unelte electrice România, mutare producție Makita, industrie japoneză România, afaceri Makita România

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.