Știri naționale și internaționale

Loviți dur de stoparea șantierelor, constructorii români merg la ministrul Finanțelor să ceară îndulcirea impozitului minim și compensarea facturilor neplătite de stat cu taxele datorate

Redacția•01 noiembrie 2025

Pe scurt

Constructorii români, puternic afectați de stoparea șantierelor și oprirea unor proiecte majore finanțate prin programele Anghel Saligny și PNRR, solicită ministrului Finanțelor modificarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru a-și atinge scopul inițial de a preveni scurgerea profiturilor în străinătate, fără a afecta fatal companiile locale, precum și compensarea facturilor neplătite ale statului cu obligațiile fiscale ale firmelor de construcții, inclusiv cele ale autorităților locale, printr-un mecanism trimestrial. Președintele FPSC, Cristian Erbașu, a atras atenția că în prezent impozitul minim este aplicat prea dur și adesea contraproductiv, afectând companiile românești, în timp ce pentru societățile cu cifre de afaceri sub 50 milioane euro este aplicată o limitare a deductibilității cheltuielilor către firme străine afiliate. Constructorii mai cer deblocarea urgentă a proiectelor cu grad de realizare sub 30%, ce presupun costuri mari de conservare și au un impact social important, sprijin financiar sub forma unor credite garantate de stat cu dobânzi parțial subvenționate, urmând ca întâlnirea cu Ministerul Finanțelor să includă și participarea băncilor de stat CEC Bank, Exim Banca Românească și Banca de Investiții și Dezvoltare pentru a găsi soluții viabile. În contextul blocajului financiar și a reducerii bugetelor de investiții, se estimează un val masiv de concedieri în sectorul construcțiilor, cu până la 50.000 de angajați afectați în următoarele șase luni, iar multe firme medii riscă să își închidă activitatea sau să reducă drastic personalul, ceea ce ar conduce la o diminuare semnificativă a capacității productive a industriei de profil și un exod al forței de muncă spre străinătate, pe fondul nrimelor proiecte suspendate și a dificultăților financiare acute. Astfel, sectorul construcțiilor din România se află într-o situație critică, iar intervențiile rapide și adaptate la realitatea economică sunt esențiale pentru a preveni o criză majoră în domeniu și pentru a susține revenirea activității de investiții.

Constructorii români, loviți puternic de stoparea șantierelor, cer modificări urgente la Ministerul Finanțelor

Constructorii din România se confruntă cu o criză gravă generată de stoparea proiectelor majore finanțate prin programele Anghel Saligny și PNRR, din cauza constrângerilor bugetare. Într-o întâlnire organizată recent de Consiliul Concurenței, președintele Federației Patronale a Societăților din Construcții (FPSC), Cristian Erbașu, a făcut un apel către Ministerul Finanțelor pentru relaxarea unor măsuri fiscale și pentru găsirea unei soluții în privința facturilor restante pe care statul le are către firmele din construcții.

Impozitul minim pe cifra de afaceri: o măsură care trebuie recalibrată

Una dintre principalele solicitări ale industriei construcțiilor se referă la modificarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Conceptul acestui impozit a fost creat pentru a împiedica marile companii, în special multinaționalele, să își reporteze profiturile către societăți afiliate din afara țării și astfel să evite plata impozitului pe profit în România. Totuși, conform lui Cristian Erbașu, aplicarea actuală este prea rigidă și produce efecte negative neintenționate.

„Impozitul pe cifra de afaceri nu trebuie aplicat în mod brutal. Inițial urmărea să oprească exportul profitului către alte țări, dar acum, pe lângă un bine făcut, au apărut și efecte dăunătoare. Este necesară o nuanțare a aplicării acestui impozit,” a explicat președintele FPSC.

Actualmente, IMCA este valabil pentru companiile care depășesc o cifră de afaceri anuală de 50 de milioane de euro, iar un mecanism complemental ce limitează deductibilitatea anumitor cheltuieli către firme din străinătate se aplică doar firmelor sub această cifră de afaceri. Constructorii solicită o revizuire astfel încât impozitul să își atingă scopul inițial, fără a afecta în mod disproporționat companiile autohtone.

Compensarea facturilor neplătite – o propunere esențială

O altă măsură importantă cerută de constructori este compensarea facturilor restante pe care statul le are către firmele de construcții cu obligațiile fiscale și taxele datorate de acestea. Cristian Erbașu a subliniat că aceste datorii acumulate de autoritățile centrale și locale ar trebui să fie compensate trimestrial, mai ales că impozitele locale vor crește în anii ce urmează, ceea ce va duce la venituri proprii mai mari pentru unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri).

„Facturile pe care statul le are restante pentru lucrările finalizate ar trebui compensate cu taxele datorate de constructori, inclusiv cele de la autoritățile locale,” a mai precizat Erbașu.

Deblocarea proiectelor, susținere financiară și garanții pentru credite

Constructorii au anunțat că vor solicita și deblocarea proiectelor cu un grad de realizare mai mic de 30%, multe dintre acestea având costuri mari de conservare și un impact social important. Pentru a putea continua lucrările, firmele cer susținere prin credite garantate de stat, cu dobânzi parțial subvenționate. La discuția programată la Ministerul Finanțelor, vor participa și reprezentanți ai celor trei bănci controlate de stat: CEC Bank, Exim Banca Românească și Banca de Investiții și Dezvoltare.

„Există firme care doresc să continue proiectele, dar au nevoie de credite bancare. Propunerea noastră către stat este să susțină o parte din dobândă și să garanteze plata acestor credite. Ministrul ne-a promis implicare, iar noi sperăm să găsim o soluție la întâlnirea de luni,” a declarat Cristian Erbașu.

Pericol de 50.000 de concedieri în construcții și migrarea forței de muncă

Criza provocată de stoparea lucrărilor și reducerea bugetelor de investiții riscă să lase fără loc de muncă până la 50.000 de angajați în construcții, numai în următoarele șase luni. Un număr însemnat dintre aceștia s-ar putea orienta spre muncă în străinătate, în căutarea unui venit sigur.

„Constructorii și-au dimensionat echipele în funcție de proiectele existente. Odată cu oprirea acestora, nu vor mai putea susține numărul actual de angajați, ceea ce va conduce inevitabil la concedieri,” a avertizat președintele FPSC.

Din cele peste 200.000 de persoane angajate în companiile membre FPSC, aproximativ 60-70.000 activează direct în domeniul construcțiilor. La nivel național, în acest sector lucrează în jur de 500.000 de persoane.

Semnale alarmante de la companiile din domeniu

Situația financiară și de piață este extrem de dificilă pentru firmele de construcții, în special pentru cele medii, cu 50-100 de angajați, care par să fie cele mai vulnerabile, fiind prea mari pentru a evita problemele și prea mici pentru a găsi singure soluții.

„Nu doar că sunt semnale negative, ci realități grave. Unele firme se pregătesc să închidă activitatea, iar altele reduc masiv dimensiunea și activitatea lor,” a concluzionat Cristian Erbașu.

Așadar, industria construcțiilor din România trece printr-o perioadă critică care necesită o implicare rapidă și coordonată a autorităților, prin ajustarea legislației fiscale și susținerea financiară efectivă a companiilor afectate, pentru a evita o criză socială majoră și scăderea competitivității sectorului de construcții la nivel național.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.