Știri naționale și internaționale

Lindab, gigant suedez de pe piața materialelor de construcție, pleacă din România. Cui a vândut afacerea

Redacția•23 decembrie 2025

Pe scurt

Lindab, gigantul suedez în domeniul materialelor de construcție, își încheie activitatea în România prin vânzarea operațiunilor sale din sectorul Profile Systems în Europa de Est, o decizie strategică anunțată de Ola Ringdahl, CEO al Grupului Lindab. Tranzacția, care va fi finalizată în primul trimestru al anului 2026, include toate activitățile de producție, depozitare și vânzări din România, unde compania numără aproximativ 100 de angajați și înregistrează vânzări anuale de circa 20 de milioane de euro. Noua afacere a fost preluată de Marián Kapusta Sr. și Jr., care au cumpărat recent și operațiunile Lindab din Slovacia și Ungaria, urmând să opereze sub brandul Rova, atât ca distribuitor, cât și ca producător licențiat pentru produsele de profile Lindab. Această schimbare permite Grupului Lindab să se concentreze mai eficient pe piețele scandinave pentru Profile Systems și pe piețele cu potențial ridicat pentru divizia Ventilation Systems din Europa de Est. Fondată în 1959, Lindab s-a impus ca lider european în dezvoltarea produselor și soluțiilor pentru construcții și sisteme de ventilație, însă, în contextul vânzărilor totale raportate pentru 2024 de 1,5 miliarde de euro, compania a ales să se retragă din segmentul de profile pentru construcții, marcând astfel o schimbare semnificativă în strategia sa internațională. Această mișcare reprezintă o oportunitate pentru noii proprietari să păstreze continuitatea și să sprijine dezvoltarea afacerii pe piața românească sub un nou brand dedicat.

Lindab, gigantul suedez din domeniul materialelor de construcție, își încheie activitatea în România. Cine a preluat afacerea

Grupul Lindab, unul dintre liderii europeni în producția de materiale și soluții pentru construcții, a anunțat oficial că se retrage de pe piața din România, odată cu finalizarea tranzacției de vânzare a operațiunilor locale. Această mișcare face parte dintr-un plan mai larg al companiei suedeze de a-și concentra activitățile pe alte regiuni, în special pe piețele scandinave și pe segmentul Ventilation Systems în Europa de Est, potrivit declarației lui Ola Ringdahl, Președintele și CEO-ul Lindab.

Detalii despre ieșirea Lindab din România

Operațiunile Lindab din România implică aproximativ 100 de angajați și generează vânzări anuale de circa 210 milioane coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 20 de milioane de euro. În cadrul tranzacției sunt incluse atât producția, cât și stocarea și activitatea de vânzări. Deși afacerea este concentrată în principal pe sistemele de profile pentru construcții, în contract a fost inclusă și divizia de ventilație, în ciuda faptului că aceasta reprezintă doar o mică parte din business.

Prin această vânzare, Lindab pune punct prezenței sale pe segmentul Profile Systems din Europa de Est, conform anunțului companiei. „Această tranzacție marchează finalizarea retragerii noastre din segmentul de profile pentru Europa de Est, permițând Profile Systems să se concentreze exclusiv pe piețele scandinave”, a subliniat Ola Ringdahl. Totodată, divizia Ventilation Systems va continua să se axeze pe piețele din estul Europei care prezintă un potențial important de creștere profitabilă.

Cine a preluat afacerea Lindab în România?

Noii proprietari ai afacerilor Lindab în România sunt Marián Kapusta Sr. și Marián Kapusta Jr., antreprenori care au mai achiziționat în acest an și filialele Lindab din Slovacia, precum și operațiunile de profile din Ungaria. Sub brandul Rova, fostele entități Lindab vor continua să activeze pe toate cele trei piețe. Compania va funcționa atât ca distribuitor, cât și ca producător licențiat pentru o gamă largă de produse de profile fabricate inițial de Lindab.

Marián Kapusta Sr. a declarat cu încredere: „Ca noii proprietari, ne propunem să menținem aceeași viziune și strategie de business care au dus la succesul acestor operațiuni, iar responsabilitatea de a reprezenta brandul Lindab pe piața românească este pentru noi o prioritate.”

Conform anunțului oficial, finalizarea integrală a tranzacției este programată pentru primul trimestru al anului 2026.

Un scurt istoric al Lindab și planurile pentru viitor

Fondată în 1959, Lindab s-a impus ca un jucător de top în Europa în domeniul dezvoltării și fabricării de soluții pentru construcții, dar și pentru sisteme moderne de ventilație. Grupul își împarte activitățile în două segmente majore: soluții de climatizare și ventilație, respectiv componente pentru construcții, incluzând acoperișuri și sisteme de drenaj.

Pentru anul 2024, Lindab a raportat vânzări totale în valoare de 1,5 miliarde de euro, iar strategia recent anunțată prevede renunțarea la operațiunile din segmentul de profile pentru construcții în Europa de Est, o mișcare ce include și afacerea din România.

Această decizie reflectă dorința companiei de a se concentra pe domenii cu un randament mai ridicat și de a valorifica mai bine resursele pentru piețele cu potențial de creștere.

Impactul retragerii Lindab asupra pieței locale

Plecarea Lindab de pe piața românească marchează o schimbare importantă pentru industria locală a materialelor de construcție. Cu toate acestea, prin continuarea activităților sub umbrela brandului Rova, noua conducere asigură o tranziție cât mai lină, menținând stabilitatea locurilor de muncă și continuitatea livrărilor către clienți.

Astfel, piața va putea beneficia în continuare de experiența și expertiza acumulată în cei peste 60 de ani de activitate ai Lindab, dar adaptată unei noi viziuni și unui management local.

Pentru mai multe detalii despre evoluția pieței din domeniul materialelor de construcții și schimbările din sector, rămâneți conectați la Economica.net.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.