Știri naționale și internaționale

În fiecare lună 900 de trotinete Bolt sunt vandalizate în România. Bucureștiul, lider detașat

Redacția•14 noiembrie 2025

Pe scurt

În România, vandalizarea trotinetelor electrice Bolt a devenit o problemă semnificativă, cu aproximativ 900 de trotinete afectate lunar, Bucureștiul fiind capitala acestui fenomen negativ, urmat de Iași unde însă incidentelor li se observă o scădere recentă. Actele de vandalism implică deteriorări ce necesită înlocuirea componentelor precum cablurile și elementele electrice, în timp ce lunar circa 50 de trotinete sunt furate sau distruse complet, iar aproximativ 120 de piese, în special baterii, sunt sustrase. Compania Bolt atrage atenția că, deși există sprijin din partea comunității și autorităților pentru dezvoltarea micromobilității durabile, acest val de vandalism amenință să submineze eforturile pe termen lung. Pentru a menține serviciul funcțional, Bolt colectează și repară toate trotinetele avariate, solicitând utilizatorilor să raporteze în aplicație orice problemă constatată. În 2023, Bolt a înregistrat două milioane de curse cu trotinetele electrice în România, iar la nivel global 40% dintre aceste curse sunt integrate cu transportul public, demonstrând utilitatea trotinetelor în deplasările urbane de ultim kilometru. Statisticile oficiale ale Poliției Române relevă că, între august 2024 și august 2025, au avut loc 146 de accidente grave cu trotinete personale, soldate cu patru decese, pe când trotinetelor în regim de închiriere le revin doar 24 de accidente grave fără decese, reflectând un nivel mai ridicat de siguranță și control. Rata accidentelor raportată de Bolt în România în 2024 este extrem de scăzută, evidențiind eficiența ecosistemului său de siguranță. Bolt este o platformă globală de mobilitate care activează în peste 50 de țări, oferind o gamă largă de servicii de transport și livrare, fiind prezentă și pe piața românească cu multiple soluții inovatoare ce sprijină mobilitatea urbană și economia digitală locală. Astfel, provocarea vandalismului trotinetelor electrice necesită o implicare comună pentru menținerea unui serviciu sigur, accesibil și sustenabil în marile orașe ale țării, în special în București.

În România, în fiecare lună, aproximativ 900 de trotinete electrice marca Bolt cad victime actelor de vandalism, iar Bucureștiul rămâne orașul fruntaș în acest clasament îngrijorător. Dacă în capitală fenomenul pare să crească, în orașe mai mici, precum Iași, s-a observat recent o ușoară diminuare a acestor incidente.

Daune și furturi în constantă creștere

Defecțiunile rezultate din acte de vandalism includ distrugerea unor componente esențiale, cum ar fi cablurile sau părți ale sistemului electric al trotinetelor. În fiecare lună, aproximativ 50 de vehicule sunt fie furate, fie avariate ireparabil, iar în jur de 120 de piese, în special baterii, dispar din rețea.

Reprezentanții Bolt trag un semnal de alarmă și subliniază că, în ciuda susținerii constante din partea comunității și autorităților pentru dezvoltarea micromobilității durabile, distrugerile frecvente pun în pericol progresul înregistrat în domeniu.

„Bucureștiul se confruntă cu o provocare serioasă ce ar putea să afecteze eforturile pe termen lung pentru promovarea trotinetelelor electrice de închiriat,” declară oficialii Bolt.

Reparații și implicarea comunității

Pentru a limita efectele negative asupra serviciului, Bolt preia toate trotinetele care prezintă probleme și le repune în circulație doar după efectuarea unor reparații amănunțite și controale tehnice riguroase. Totodată, compania încurajează utilizatorii să raporteze rapid, prin aplicație, trotinetele avariate sau cele plasate în locuri nepermise, contribuind astfel la o mobilitate urbană mai sigură și eficientă.

Anul trecut, utilizatorii din România au folosit trotinetele Bolt pentru peste 2 milioane de curse, o dovadă clară a popularității crescânde a acestui mijloc de transport.

Trotinetele, parte integrantă a transportului urban

Potrivit lui Călin Leuștean, Micromobility Manager al Bolt România, 40% dintre cursele cu trotinete încep sau se termină în apropierea stațiilor de transport public, arătând că utilizatorii le folosesc adesea pentru a acoperi „primul sau ultimul kilometru” până la metrou, tramvai sau autobuz. Acest lucru evidențiază modul în care trotinetele electrice completează infrastructura de transport urban, oferind o soluție convenabilă și sigură.

Ecosistemul Bolt include o serie de funcții dedicate siguranței, iar eficiența lor este reflectată și în datele oficiale privind accidentele.

Date oficiale despre accidente

Conform statisticilor Inspectoratului General al Poliției Române, în perioada 31 august 2024 – 31 august 2025 s-au înregistrat 146 de accidente rutiere grave în care au fost implicate trotinete personale, soldate cu patru decese. Trotinetele în regim de închiriere au fost implicate într-un număr de 24 de accidente grave, fără decese raportate.

Bolt confirmă aceste date cu cifrele proprii, care indică o rată de accidente foarte scăzută în România pentru anul 2024 – numai 0.0027% din curse au fost marcate de incidente.

Bolt – liderul mobilității partajate

Cu o prezență în peste 50 de țări și 600 de orașe, Bolt oferă o gamă largă de servicii, de la ride-hailing și închiriere de mașini, până la biciclete și trotinete electrice. Platforma este utilizată de peste 200 de milioane de clienți la nivel global și sprijină peste 4,5 milioane de șoferi.

În România, Bolt este activ nu doar în domeniul transportului la cerere și al închirierilor de trotinete, ci și în livrarea de mâncare (prin Bolt Food), precum și în livrarea diverselor produse alimentare și nealimentare (Bolt Market). De asemenea, divizia de software development din România deservește subsidiarele europene ale companiei.

Într-un moment în care mobilitatea urbană are nevoie de soluții durabile, diminuarea actelor de vandalism asupra trotinetelor electrice reprezintă o prioritate. Implicarea cetățenilor și a autorităților, alături de eforturile continue ale Bolt, sunt esențiale pentru a menține și extinde beneficiile micromobilității în orașele românești.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.