Știri naționale și internaționale

Frauda din TVA este mai mare decât fondurile atrase de România din PNRR, spune Gabriel Biriş

Redacția•17 noiembrie 2025

Pe scurt

Frauda din TVA în România depășește cu mult fondurile atrase din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susține Gabriel Biriș, care subliniază că pierderile anuale din diferențialul de colectare a TVA (GAP-ul) se ridică la aproximativ nouă miliarde de euro. Dacă România ar gestiona acest deficit la nivelul mediu al Bulgariei sau Ungariei, bugetul național ar avea în fiecare an un surplus de aproximativ șapte miliarde de euro. În contextul în care țara noastră încearcă să acceseze 20 de miliarde de euro de la Bruxelles, din care o parte reprezintă împrumuturi, pierderile cumulate din frauda la TVA în perioada analizată ajung la 49 de miliarde de euro. De asemenea, la sfârșitul lunii octombrie, ministrul Alexandru Nazare a anunțat că România a obținut aprobarea Comisiei Europene pentru înlocuirea unui jalon important din PNRR legat de reducerea GAP-ului la TVA, evitând astfel o potențială pierdere de până la un miliard de euro din granturi prevăzută pentru 2026. Această situație evidențiază necesitatea unor măsuri eficiente pentru combaterea evaziunii fiscale, ceea ce ar putea consolida semnificativ finanțele publice și ar contribui la maximizarea beneficiilor oferite de fondurile europene în cadrul PNRR, conform declarațiilor publicate pe Termene.ro.

Frauda din TVA depășește fondurile accesate de România prin PNRR, atrage atenția Gabriel Biriş

Frauda în domeniul TVA reprezintă în România o pierdere anuală uriașă, mult mai mare decât fondurile pe care țara noastră reușește să le atragă prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta este concluzia lui Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, care punctează că în timp ce statul încearcă să acceseze circa 20 de miliarde de euro de la Bruxelles, pierderile din frauda fiscală depășesc cu mult această sumă.

Sumele uriașe pierdute prin evaziune fiscală

Potrivit declarației lui Gabriel Biriş pentru Termene.ro, la început se estima un GAP de TVA de aproximativ 30 de miliarde de euro pe o perioadă de 7 ani. Ulterior, această valoare a fost revizuită succesiv, ajungând la circa 21 de miliarde de euro. În context anualizat, se pierde aproximativ 9 miliarde de euro numai din diferența dintre TVA-ul teoretic și cel colectat efectiv.

„Dacă am reuși să colectăm TVA la un nivel similar cu cel al statelor vecine precum Bulgaria sau Ungaria, am putea injecta în bugetul public cu circa 7 miliarde de euro mai mult anual”, apreciază Biriş.

Comparativ cu fondurile PNRR, frauda este covârșitoare

În perioada în care România încearcă să atragă din sursele europene aproape 20 de miliarde de euro – din care o parte sunt împrumuturi – statul român pierde deja circa 49 de miliarde de euro din TVA evazionată. Aceasta scade dramatic resursele disponibile pentru finanțarea proiectelor publice și a investițiilor, dar ridică și un semnal de alarmă privind eficiența mecanismelor de colectare și control fiscal.

Progres în PNRR pentru reducerea GAP-ului de TVA

Pe de altă parte, o veste pozitivă a venit la finalul lunii octombrie 2023. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat obținerea acordului Comisiei Europene pentru schimbarea unui jalon din PNRR legat de reducerea GAP-ului de TVA. Această modificare a permis României evitarea unei pierderi de până la un miliard de euro din granturile alocate în 2026, un pas important ce reflectă implicarea autorităților în găsirea unor soluții reale pentru diminuarea fraudei fiscale.

De ce este importantă combaterea fraudei în TVA?

Reducerea GAP-ului de TVA reprezintă o prioritate esențială pentru stabilitatea financiară a României. O colectare TVA eficientă va asigura resurse suplimentare necesare finanțării serviciilor publice, investițiilor și implementării reformelor asumate în cadrul PNRR. Totodată, scăderea evaziunii permite consolidarea încrederii investitorilor și a partenerilor europeni în capacitatea administrației fiscale românești.

Perspective și recomandări

Pentru a diminua pierderile uriașe din domeniul TVA, este nevoie de o abordare integrată care să includă digitalizarea completă a proceselor fiscale, controlul riguros al lanțurilor de aprovizionare și colaborarea strânsă între autoritățile fiscale și cele judiciare. Totodată, învățarea din bunele practici ale altor țări cu performanțe superioare la colectarea TVA, cum sunt Bulgaria și Ungaria, poate genera rezultate vizibile pe termen mediu și lung.

În concluzie, România se confruntă cu o provocare majoră în gestionarea fiscală, în care fraudarea TVA-ului nu doar că răpește resurse importante din buget, dar paralizează și posibilitățile de dezvoltare alimentate prin fondurile europene. Consolidarea mecanismelor fiscale și implementarea eficientă a PNRR vor fi cheia pentru o creștere economică sustenabilă și pentru creșterea bunăstării cetățenilor.

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, puteți citi articolul complet pe Termene.ro.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.