Știri naționale și internaționale

FOTO Start reparații pe Camil Ressu la linia de tramvai utilizată de zeci de mii de bucureșteni, dar nemodernizată de 40 de ani

Redacția•19 noiembrie 2025

Pe scurt

În București au început lucrările de reparații majore pe linia de tramvai 40, utilizată zilnic de zeci de mii de locuitori, linie ce nu a mai fost modernizată de peste 40 de ani. Proiectul, aflat în etapa de scoatere a șinelor vechi și dezafectare a vechilor stații, presupune reabilitarea a 18 km de cale — incluzând lucrări de suprastructură, înlocuirea macazurilor, construirea a 64 de peroane noi, schimbarea rețelei aeriene și a cablurilor de curent continuu, precum și modernizarea a 5 stații de alimentare. Traseul liniei 40 include bulevarde importante precum Theodor Pallady, 1 Decembrie 1918, Basarabia, Calea Călărașilor, secțiunea Corneliu Coposu și zona complexului Titan. Cu o durată totală estimată la 33 de luni (9 luni pentru proiectare și autorizații, 24 luni pentru execuție), lucrările vizează minimizarea impactului asupra traficului printr-un plan complex de gestionare, relocarea infrastructurii de utilități și evaluarea riguroasă a siguranței clădirilor adiacente. Finalizarea modernizării va permite circulația tramvaielor noi, eficiente, contribuind la fluidizarea traficului și reducerea poluării în Capitală, prin promovarea transportului public ecologic. Investiția, aprobată de Consiliul General al Municipiului București, se ridică la 94,58 milioane lei și reprezintă o etapă crucială în modernizarea liniilor de tramvai 32, 40 și 55, oferind bucureștenilor infrastructură modernă și confort sporit în transportul urban.

FOTO | Au început lucrările de reparații pe linia de tramvai Camil Ressu, neactualizată de peste 40 de ani și utilizată zilnic de mii de bucureșteni

În premieră după patru decenii, tramvaiele care circulă pe linia Camil Ressu din București vor beneficia de o modernizare amplă. Lucrarea intră în faza demontării șinelor vechi și dezafectării stațiilor depășite, pregătind terenul pentru intervențiile majore care vor schimba radical infrastructura liniilor de tramvai de pe traseul 40, potrivit declarațiilor oferite de reprezentantul PMB, Remus Bujduveanu.

Modernizarea a 18 kilometri de cale ferată urbană

Reabilitarea primei etape vizează o porțiune de 18 kilometri de linii duble. Proiectul cuprinde o serie de lucrări complexe: înlocuirea șinelor și macazurilor, reconstrucția a 64 de peroane noi, schimbarea integrală a rețelei aeriene și a cablurilor de curent continuu, precum și modernizarea a cinci stații de transformare electrică. Toate acestea sunt necesare pentru a asigura o infrastructură fiabilă și adaptată tramvaielor moderne, care vor putea circula pe traseele reabilitate.

„Această linie de tramvai este utilizată zilnic de zeci de mii de bucureșteni, dar nu a beneficiat de lucrări ample de modernizare de peste 40 de ani”, explică Bujduveanu, subliniind necesitatea investiției pentru fluidizarea transportului public din Capitală.

Un traseu ce traversează arterele principale ale Bucureștiului

Linia de tramvai 40 străbate unele dintre cele mai circulate bulevarde ale orașului, iar modernizarea ei va afecta în mod direct arterele Theodor Pallady, 1 Decembrie 1918, Basarabia, Calea Călărașilor, dar și zona Corneliu Coposu și legătura din jurul complexului Titan. Aceste zone au nevoie urgentă de o infrastructură performantă, care să asigure siguranța și confortul pasagerilor.

Compania Porr, desemnată să realizeze lucrările, a anunțat încă din februarie începutul acestui amplu proiect, care va cuprinde atât suprastructura, cât și aparatele de cale, cu scopul creării unei linii moderne și eficiente.

Durata și impactul lucrărilor asupra traficului

Durata totală a proiectului este estimată la 33 de luni: 9 luni sunt dedicate fazei de proiectare, obținere a avizelor și planificare, iar 24 de luni sunt rezervate execuției propriu-zise. Pentru a reduce cât mai mult disconfortul creat participanților la trafic, constructorii vor implementa un plan riguros de gestionare a traficului.

De asemenea, în zonă există o infrastructură densă de utilități care va trebui fie mutată, înlocuită, fie protejată suplimentar. Un element crucial pentru siguranța clădirilor din proximitate îl reprezintă efectuarea unei evaluări detaliate înainte de începerea lucrărilor, pentru a preveni eventualele degradări.

„Aceste eforturi vor asigura nu doar o reabilitare completă a infrastructurii, ci și facilitarea unui flux normalizat și în condiții de siguranță a traficului rutier și pietonal”, au menționat reprezentanții firmei Porr.

Beneficiile proiectului pentru bucureșteni și mediu

După finalizarea lucrărilor, liniile tramvaiului 40 vor putea primi garnituri noi, moderne, care vor îmbunătăți semnificativ calitatea transportului și vor reduce timpii de așteptare. Implementarea acestei investiții este un pas important pentru reducerea aglomerației auto și combaterea poluării, promovând astfel un mijloc de transport prietenos cu mediul și accesibil pentru toți locuitorii.

În vară anului trecut, Consiliul General al Municipiului București a dat undă verde pentru modernizarea și dotarea liniilor de tramvai 32, 40 și 55, în cadrul etapei a doua a proiectului. Valoarea totală alocată pentru modernizarea liniei 40 se ridică la 94,58 milioane de lei, sumă ce include și TVA.

Concluzie

Reabilitarea liniei de tramvai Camil Ressu este așteptată să transforme fundamental una dintre cele mai importante legături din transportul public bucureștean. După patru decenii fără intervenții majore, infrastructura este pregătită pentru o actualizare completă, care va aduce mai mult confort, siguranță și eficiență în deplasările zilnice ale mii de oameni.

Foto: Demontarea șinelor vechi de pe linia tramvaiului 40 - evidențierea începutului lucrărilor de modernizare

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.