Știri naționale și internaționale

FOTO Ramele Alstom 10 și 11 produse pentru România au fost recepționate preliminar – ARF

Redacția•22 decembrie 2025

Pe scurt

Ramele electrice interregionale Alstom TS10 și TS11, produse în Germania, au fost recepționate preliminar în România, marcând un pas important în modernizarea transportului feroviar național, anunță Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF). Cele două rame fac parte dintr-un contract major, numărul RUIC 257/2022, prin care Alstom furnizează 37 de unități noi, cu scopul de a asigura mobilitatea și conectivitatea între București și marile centre urbane ale țării, pe rute strategice precum București-Constanța, București-Craiova sau București-Ploiești-Brașov-Timișoara. În cadrul testului de acceptare la fabrică (FAT), realizat la rama TS11, s-au efectuat inspecții vizuale și verificări amănunțite ale documentației tehnice, garantând respectarea celor mai stricte cerințe de proiectare. Proiectul, derulat în două etape și finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și Programul Transport 2021-2027, are o valoare totală de circa 1,7 miliarde de lei, din care peste 1,2 miliarde provin din fonduri nerambursabile europene (FEDR). Pe lângă îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor de transport feroviar, proiectul facilitează atribuirea corectă a contractelor de servicii publice către operatorii licențiați, în conformitate cu normele europene. Transferul dreptului de proprietate către beneficiar se va realiza după efectuarea probelor finale de anduranță și recepția oficială, urmând ca ramele moderne să asigure călătorii rapide și confortabile pe principalele coridoare feroviare, contribuind astfel la dezvoltarea infrastructurii de transport și la creșterea accesibilității pentru pasageri în România.

FOTO Ramele Alstom 10 și 11 destinate României au fost recepționate preliminar – ARF

Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a anunțat recent că două noi rame electrice interregionale, TS10 și TS11, produse de francezii de la Alstom, au ajuns săptămâna trecută în România, fiind livrate direct din fabrica Alstom de la Bautzen, Germania.

Cu această ocazie, s-a finalizat și „Testul de Acceptare la Fabrică” (FAT) pentru rama TS11, un proces ce a implicat o rigurosă inspecție vizuală a trenului, precum și verificarea atentă a documentației tehnice aferente. Aceasta cuprinde totodată cerințele minime de proiectare și documentele de referință relevante pentru conformitate.

Un pas important în modernizarea traficului feroviar: 37 de rame Alstom RE-IR pentru România

Ramele TS10 și TS11 fac parte dintr-un lot de 37 de trenuri electrice interregionale noi (RE-IR) pe care producătorul francez Alstom se angajează să le furnizeze României, în baza Contractului RUIC 257/2022 (cod SMIS 316400). Acest parteneriat a fost semnat între Autoritatea pentru Reformă Feroviară și Alstom Ferroviaria S.p.A., reprezentând un pas semnificativ pentru modernizarea infrastructurii de transport feroviar din țara noastră.

Evenimentul de recepție preliminară a fost susținut nu doar de reprezentanții ARF și Alstom, ci și de un membru al Asocierii Egis România S.A. – Egis Rail, care supervizează acest proiect important de achiziție de material rulant, în baza Contractului RUIC 33/2023 încheiat cu ARF.

Transferul oficial al dreptului de proprietate pentru aceste rame RE-IR TS10 și TS11 de la Alstom către beneficiar se va face după finalizarea testelor de anduranță și după semnarea procesului verbal de recepție care va permite punerea în funcțiune cu pasageri.

Unde vor circula noile rame interregionale

Ramele electrice interregionale din acest contract vor fi utilizate pe principalele trasee feroviare cuprinse în Contractul pentru Servicii Publice Liniile 1 (CSP-L1), și anume:

București – Constanța
București – Craiova
București – Ploiești – Brașov – Sighișoara – Alba Iulia – Deva – Arad – Timișoara
București – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Timișoara – Arad
București – Craiova – Târgu Jiu – Deva

Prin aceste rute, proiectul urmărește o conectivitate sporită între capitală și principalele orașe mari din țară, reducând timpul călătoriilor și îmbunătățind foarte mult confortul și calitatea serviciilor feroviare publice.

Un proiect complex, derulat în două etape și finanțat din fonduri europene

Inițiativa face parte dintr-un proiect de anvergură consecvent desfășurat în două faze succesive:

Prima etapă a beneficiat de finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, cod MySMIS 155926.
A doua etapă este cofinanțată prin Programul Transport (PT) 2021-2027, cod SMIS 316400.

Aceste investiții sunt coordonate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, fiind încadrate în strategia națională de modernizare și eficientizare a sistemului feroviar.

Impactul așteptat asupra comunității și calității serviciilor

Printre principalele efecte pozitive ale acestui proiect se numără:

Creșterea eficienței și a calității serviciilor publice de transport feroviar de călători pe rute interregionale;
Atribuirea contractelor de servicii publice tuturor operatorilor licențiați, conform legislației naționale și reglementărilor europene, garantând astfel transparența și competitivitatea transportului feroviar.

Obiectivul major este de a facilita mobilitatea la nivel național, de a diminua duratele călătoriilor și de a oferi utilizatorilor condiții superioare în vagoane noi, confortabile și sigure.

Valoarea totală a proiectului

Investiția totală pentru această achiziție și modernizare se ridică la aproximativ 1,7 miliarde de lei. Sumele sunt distribuite astfel:

1,21 miliarde lei provin din finanțare nerambursabilă prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR);
214 milioane lei sunt asigurați din bugetul propriu al beneficiarului;
281 milioane lei acoperă cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA.

În concluzie, recepția preliminară a ramelor Alstom 10 și 11 marchează un nou pas în modernizarea transportului feroviar din România, prin implementarea unor trenuri moderne, eficiente și adaptate nevoilor actuale ale pasagerilor. Acestea vor transforma în bine experiența călătorilor pe rutele interregionale, sprijinind mobilitatea și dezvoltarea durabilă a infrastructurii rutiere naționale.

Pentru mai multe detalii, puteți consulta documentația oficială ARF accesând link-ul oferit.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.