Știri naționale și internaționale

FOTO A zecea ramă Alstom Coradia Stream ar putea ajunge în România pe 14 decembrie

Redacția•28 noiembrie 2025

Pe scurt

A zecea ramă electrică interregională Alstom Coradia Stream, parte a unui contract pentru achiziționarea a 37 de astfel de trenuri, este așteptată să ajungă în România pe 14 decembrie 2025, conform estimărilor furnizorului. Vizita tehnică ARF-EGIS la fabrica Alstom din Germania a inclus testul de acceptare în fabrică (FAT), o verificare detaliată a calității și funcționalității trenului, care evaluează parametrii esențiali precum cerințele minime de proiectare, echipamentul interior, sistemele de urgență și informarea pasagerilor. Testele FAT sunt distincte de procedurile de certificare și autorizare obligatorii pentru vehiculele feroviare noi. Odată ajuns în România, trenul va fi supus testelor de anduranță pe o distanță de 2000 km și va fi recepționat pentru punerea în funcțiune cu pasageri. Proiectul, gestionat fazat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, este finanțat din două programe – POIM 2014-2020 și Programul Transport 2021-2027 – având o valoare totală de 1,7 miliarde lei. Scopul principal este conectarea eficientă a capitalei cu marile centre urbane, reducerea timpilor de călătorie și creșterea calității serviciilor publice de transport feroviar interregional. Impactul proiectului se reflectă în îmbunătățirea mobilității la nivel național și în alocarea corespunzătoare a contractelor de servicii publice pentru toți operatorii licențiați, respectând reglementările europene în domeniu. Această inițiativă modernizează semnificativ infrastructura feroviară din România, oferind un impuls esențial pentru transportul public durabil și eficient, în beneficiul comunităților locale și al călătorilor din întreaga țară.

FOTO A zecea ramă Alstom Coradia Stream ar putea ajunge în România pe 14 decembrie 2025

Recent, reprezentanți ai Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) și ai companiei EGIS au efectuat o vizită tehnică la fabrica Alstom din Germania, la invitația producătorului, în cadrul contractului RUIC nr. 257/25.03.2022. Această colaborare vizează achiziția a 37 de rame electrice interregionale moderne, tip Coradia Stream – RE-IR, menite să revoluționeze transportul feroviar din România.

Ce presupune testul de acceptare în fabrică (FAT)

O etapă esențială în dezvoltarea noilor vehicule este testul de acceptare în fabrică (FAT). Acesta reprezintă o evaluare riguroasă a calității trenurilor, în cadrul căreia sunt verificați diverși parametri tehnici pentru a se asigura că acestea funcționează conform specificațiilor contractuale. Pe lista de verificări s-au regăsit cerințe fundamentale legate de design, documentații tehnice relevante, echipamentele montate la bord – inclusiv cele de siguranță și urgență – și sistemele de informare a pasagerilor.

Este important de menționat că testele FAT sunt distincte de procedurile de certificare și autorizare oficială (NoBo, DeBo, AsBo, autorizare de tip sau pentru introducerea pe piață), care se aplică pentru orice vehicul feroviar nou construit.

Sosirea ramei RE-IR TS10 în România – un pas important în modernizarea căilor ferate

Potrivit estimărilor furnizorului Alstom, cea de-a zecea ramă electrică din seria RE-IR, denumită TS10, este programată să intre pe teritoriul României în jurul datei de 14 decembrie 2025. După sosire, trenul va parcurge o etapă importantă de testare în condiții reale de exploatare, care include efectuarea a cel puțin 2000 de kilometri pentru a verifica rezistența și fiabilitatea sistemului.

Ulterior, se va realiza recepția finală, iar rama va fi introdusă oficial în circulație cu pasageri, marcând un nou pas în îmbunătățirea serviciilor de transport public feroviar.

Proiectul de modernizare, susținut prin fonduri europene și naționale

Acest proiect face parte dintr-un demers amplu, structurat pe două etape succesive și gestionat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, ca Autoritate de Management. Prima dintre aceste etape a beneficiat de finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, cu codul MySMIS 155926. A doua fază este cofinanțată în cadrul Programului Transport (PT) 2021-2027, cu codul SMIS 316400.

Valoarea totală a acestui proiect se ridică la aproximativ 1,7 miliarde de lei, distribuită astfel:

1,21 miliarde lei reprezintă finanțare eligibilă nerambursabilă obținută din fondurile europene FEDR,
aproximativ 214 milioane lei reprezintă contribuția proprie a beneficiarului,
iar restul de circa 281 milioane lei include cheltuieli neeligibile, TVA și alte costuri suplimentare.

Impact și beneficii pentru comunitățile deservite

Implementarea acestor rame moderne va avea un impact semnificativ asupra calității transportului feroviar interregional din România. Printre principalele avantaje se numără:

Creșterea eficienței și standardelor serviciilor publice oferite pasagerilor,
Asigurarea accesului egal la contracte de servicii publice pentru toți operatorii feroviari licențiați, în deplină concordanță cu legislația națională și normele europene în domeniul transporturilor,
Reducerea duratei călătoriilor între capitală și principalele centre urbane ale țării,
O mobilitate sporită și un nivel general îmbunătățit al serviciilor oferite călătorilor pe calea ferată.

Toate aceste măsuri vin în sprijinul continuării modernizării infrastructurii feroviare și al adaptării transportului la cerințele contemporane, contribuind la un sistem public rapid, sigur și prietenos cu mediul.

Prin sosirea ramei RE-IR TS10 în România în decembrie 2025 și implementarea proiectului în ansamblu, pasagerii interregionali vor beneficia de un confort sporit, eficiență crescută și o experiență mai plăcută în deplasările cu trenul. Astfel, transportul feroviar românesc face pași importanți spre alinierea la standardele europene și necesitățile unei societăți moderne.

Rama Coradia Stream în fabrica Alstom din Germania Imagine: Rama Coradia Stream în proces de testare la fabrica Alstom din Germania

Pentru mai multe detalii despre acest proiect și evoluția transportului feroviar în România, puteți consulta prezentarea oficială aici.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.