Știri naționale și internaționale

Ferme noi în România. DN Agrar începe în 2026 construcția primei ferme verticale de iarbă de grâu din cele patru propuse

Redacția•19 noiembrie 2025

Pe scurt

DN Agrar, cel mai mare producător de lapte din România și una dintre principalele companii agroalimentare integrate listate la Bursa de Valori București, planifică construcția a patru ferme verticale de iarbă de grâu, menite să asigure o sursă stabilă și de înaltă calitate de furaje pentru efectivele sale de peste 16.000 de capete, răspunzând astfel nevoii de eficientizare a costurilor și creșterii sustenabilității în producția agricolă și zootehnică. Prima fermă, pentru care au fost deja achiziționate terenurile și se află în etapa obținerii autorizațiilor și finanțării, va începe construcția în prima parte a anului 2026, urmând să producă zilnic în jur de 40 de tone de iarbă de grâu din ultimul trimestru al anului, în timp ce toate cele patru unități planificate vor putea genera peste 100 de tone pe zi, acoperind aproximativ 25% din consumul actual de furaje. DN Agrar desfășoară în prezent teste în Olanda pentru validarea calității și cantității producției viitoare, susținându-și modelul integrat de afaceri care include producția de lapte, agricultură vegetală, compostare organică și energie verde, cu scopul ambițios de a dubla producția de lapte la 150-200 de milioane de litri anual până în 2030. Cu o prezență solidă în regiunea Alba, Sibiu și Hunedoara, compania fondată în 2008 de Jan Gijsbertus de Boer consolidează astfel poziția de lider pe piața europeană a laptelui și promovează inovația în sectorul agroalimentar românesc.

DN Agrar lansează primul proiect de ferme verticale de iarbă de grâu în România: construcția începe în 2026

DN Agrar, cel mai mare producător de lapte din România, pregătește un pas important în revoluționarea producției agricole locale prin construirea a patru ferme verticale dedicate creșterii ierburilor de grâu. Această inițiativă are ca scop asigurarea unei surse constante și de înaltă calitate de furaje pentru întreg efectivul de animale al companiei, consolidându-și astfel poziția pe piața agroalimentară.

Primul pas: lansarea primei ferme verticale în 2026

Compania a finalizat achiziția terenului pe care va fi ridicată prima unitate de producție și se află în faza obținerii autorizațiilor necesare, precum și a finanțării proiectului. Planurile arată că lucrările de construcție vor începe în prima jumătate a anului 2026, iar producția efectivă va demara în ultimul trimestru al aceluiași an. Această fermă va avea o capacitate estimată de producție zilnică de aproximativ 40 de tone de iarbă de grâu, un volum important care să sprijine nutriția animalelor.

În prezent, DN Agrar desfășoară și teste în Olanda pentru a evalua diversele soiuri și metode de cultivare a ierburilor, atât din punctul de vedere al calității, cât și al cantității producției.

Impactul fermei verticale asupra industriei furajelor

Anunțul oficial al companiei pentru viitoarea investiție, făcut în 2024, menționează un plan ambițios de a construi patru ferme verticale ce vor asigura peste 100 de tone de iarbă de grâu zilnic. Această producție ar putea acoperi circa 25% din necesarul actual de furaje, ceea ce ar reprezenta o reducere considerabilă a dependenței de alte surse externe și ar aduce beneficii economice și sustenabile pentru afacere.

Prin implementarea fermelor verticale, DN Agrar urmărește nu doar optimizarea costurilor de întreținere a animalelor, ci și reducerea amprentei ecologice, întrucât acest sistem permite o cultivare mai eficientă și mai prietenoasă cu mediul.

DN Agrar: lider european și motor al agriculturii românești

Grupul DN Agrar este recunoscut ca fiind cel mai mare producător de lapte de vacă din Europa și este listat la Bursa de Valori București din 2022. Compania operează un model integrat de afaceri care include producția de lapte, agricultură vegetală, compostare organică și energie verde, punând accent pe sustenabilitate și inovație.

Cu cinci ferme mari în județele Alba, Sibiu și Hunedoara, DN Agrar gestionează un efectiv de peste 16.000 de animale, iar producția anuală de lapte se situează în jurul a 70 de milioane de litri. Obiectivul companiei este ambițios: să dubleze această producție până în 2030, vizând un volum între 150 și 200 de milioane de litri pe an.

Fondat în 2008 de Jan Gijsbertus de Boer ca o afacere de familie, DN Agrar reprezintă un exemplu de succes în domeniul agriculturii integrale și al producției sustenabile din România, combinând tradiția cu tehnologiile moderne.

Perspective și inovație în agricultura românească

Inițiativa de a construi ferme verticale de iarbă de grâu marchează un moment important în evoluția agriculturii românești, arătând cum tehnologiile inovatoare pot transforma metodele tradiționale de cultivare și pot contribui la securitatea alimentară și la protejarea mediului.

Pentru DN Agrar, investiția în aceste ferme reprezintă un angajament clar în susținerea unui model agricol performant, care să răspundă atât cerințelor pieței europene, cât și nevoilor interne ale producției animale.

Pe măsură ce România face pași importanți către modernizarea sectorului agroalimentar, proiectele ca cel demarat de DN Agrar pot deveni catalizatori esențiali pentru competitivitate și dezvoltare sustenabilă.

Sursa: Informațiile prezentate sunt extrase din raportul financiar al DN Agrar pentru primele nouă luni din 2024 și comunicatele oficiale ale companiei.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.