Știri naționale și internaționale

Facilități noi pentru proiecte de energie verde, de la simplificarea autorizării la extinderea suprafațelor de teren, clasificarea stocării și regim special pentru Delta Dunării – avocați

Redacția•16 noiembrie 2025

Pe scurt

Proiectul legislativ PLx 255/2025 reprezintă o reformă esențială în domeniul energiei regenerabile din România, aducând facilități majore pentru dezvoltarea proiectelor de energie verde prin simplificarea autorizărilor și extinderea posibilităților de utilizare a terenurilor agricole în extravilan de la 50 ha la 100 ha, ceea ce va impulsiona investițiile în parcuri fotovoltaice și eoliene de mari dimensiuni. Modificările legislative elimină necesitatea aprobării Planurilor Urbanistice Generale (PUG) și Zonale (PUZ) pentru obținerea autorizațiilor de construire, accelerând astfel procedurile administrative și eliminând o barieră birocratică importantă care a încetinit anterior realizarea acestor proiecte. De asemenea, se clarifică statutul juridic al infrastructurii esențiale, inclusiv al stațiilor de transformare și capacităților de stocare a energiei electrice, considerate acum parte integrantă a infrastructurii de energie regenerabilă, iar lucrările de construire a acestor capacități nu mai necesită autorizare ANRE, facilitând integrarea eficientă și stabilă a energiei regenerabile în rețea. Pentru zone protejate precum Delta Dunării, legea introduce un regim juridic special, încurajând proiectele de energie verde destinate autoconsumului local și interzicând parcurile industriale, pentru a proteja ecosistemele fragile. Avocatul Dr. Radu Pavel subliniază că aplicarea acestor derogări trebuie realizată cu prudență juridică pentru a evita riscuri și întârzieri care pot afecta investitorii financiar. În concluzie, PLx 255/2025 elimină barierele administrative, extinde suprafețele de teren disponibile, și clarifică regimul juridic al infrastructurii verzi, marcând un pas decisiv pentru dezvoltarea durabilă a sectorului de energie regenerabilă în România și susținerea accesului la fonduri nerambursabile și certificate verzi, stimulând astfel tranziția energetică a țării.

Facilități noi pentru proiectele de energie verde: simplificarea autorizărilor, extinderea terenurilor și regim special pentru Delta Dunării – Avocați

Proiectul legislativ PLx 255/2025 reprezintă un pas important în actualizarea cadrului juridic care guvernează investițiile în energia verde din România. Potrivit avocatului dr. Radu Pavel, noile norme introduc facilități esențiale, printre care simplificarea procedurilor de autorizare și clarificarea statutului juridic al infrastructurii asociate producției și stocării energiei regenerabile. Astfel, dezvoltarea proiectelor care utilizează surse solare, eoliene sau alte tehnologii sustenabile va fi mult mai facilitată.

Totuși, avocatul atrage atenția că aplicarea acestor derogări urbanistice și funciare trebuie gestionată cu mare responsabilitate juridică, pentru a evita riscurile de neconformitate, întârzierile inutile în administrare și impactul financiar negativ asupra investitorilor.

Schimbări majore în legislația urbanistică și cea a autorizărilor

Proiectul PLx 255/2025 vine cu amendamente importante la Legea nr. 350/2001 privind urbanismul și la Legea nr. 50/1991 privind autorizarea construcțiilor. Una dintre cele mai notabile modificări este instituirea unui regim excepțional ce permite obținerea autorizațiilor de construire pentru proiecte de energie regenerabilă — fie că este vorba despre panouri solare, parcuri eoliene sau hidrocentrale — fără necesitatea existenței unui Plan Urbanistic General (PUG) sau a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat. Această schimbare elimină o piedică birocratică majoră, care anterior blocase dezvoltarea multor proiecte din cauza lipsei sau neactualizării PUG-urilor la nivel local.

Simplificarea vizează nu doar imediata accelerare a demarării lucrărilor de construire, dar și facilitarea accesului la fonduri nerambursabile pentru sectorul energiei regenerabile, considerat strategic de către România.

Extinderea suprafeței de teren agricol pentru proiecte de energie verde

Un alt aspect esențial din pachetul legislativ vizează suprafața de teren agricol situată în extravilan care poate fi utilizată pentru investițiile în energie verde. Dacă până acum limita era stabilită la 50 de hectare, conform Legii nr. 254/2022, proiectul PLx 255/2025 prevede majorarea acestei limite la 100 hectare, prin modificări aduse Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Aceasta înseamnă că dezvoltatorii pot accesa o suprafață mai mare pentru instalarea parcurilor fotovoltaice sau altor capacități regenerabile, facilitând astfel realizarea de proiecte de mari dimensiuni. Mai mult, terenurile ocupate de stațiile de transformare și de infrastructura auxiliară necesară procesului de producție vor fi recunoscute oficial ca fiind în afara categoriei de terenuri agricole, ceea ce simplifică și mai mult transferul de proprietate și schimbarea destinației terenurilor.

Clarificarea regimului infrastructurii de stocare și transformare a energiei

Un alt punct de interes îl reprezintă recunoașterea și definirea clară a regimului juridic al stațiilor de transformare, unităților de stocare a energiei electrice, invertoarelor și cablurilor de racordare. Modificările aduse Legii nr. 50/1991 clarifică faptul că lucrările pentru construirea capacităților de stocare, fie că sunt conectate la rețeaua electrică sau asociate proiectelor de energie solară ori eoliană, nu necesită aprobare suplimentară din partea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Această decizie este foarte importantă, deoarece stocarea energiei este esențială pentru stabilitatea rețelelor și integrarea eficientă a surselor regenerabile de electricitate.

Regimul special pentru Delta Dunării – protecție și promovare responsabilă

Proiectul legislativ aduce o atenție specială zonei protejate a Deltei Dunării, unde se instituie un regim juridic diferențiat care urmărește protejarea patrimoniului natural, dar susține în același timp dezvoltarea unor proiecte de energie regenerabilă dedicate autoconsumului local.

În Rezervația Biosferei Delta Dunării, vor fi permise sisteme fotovoltaice sau eoliene mici, destinate consumului propriu sau cu injecție limitată în rețea, dar se interzice construirea parcurilor industriale de mari dimensiuni pentru a preveni afectarea ecosistemului delicat. Comunitățile locale sunt astfel încurajate să acceseze fonduri nerambursabile pentru finanțarea sistemelor verzi la scară mică, în timp ce dezvoltatorii de proiecte extinse trebuie să respecte reguli stricte de mediu și urbanism.

Atenționări privind aplicarea noilor măsuri

În opinia avocatului dr. Radu Pavel, noile facilități pentru construirea și dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă trebuie gestionate cu prudență juridică sporită. O aplicare neadecvată poate conduce la blocaje administrative, neconformități legale și pierderi financiare substanțiale pentru investitori.

Concluzie

În ansamblu, pachetul legislativ PLx 255/2025 constituie un progres semnificativ pentru dezvoltarea sectorului energiei regenerabile în România, eliminând bariere birocratice vechi precum cerința PUG/PUZ pentru autorizare și clarificând statutul juridic al infrastructurii cheie, precum unitățile de stocare și stațiile de transformare.

Aceste schimbări vor facilita atragerea de investiții mai mari în energia solară și eoliană, și vor stimula obținerea certificatelor verzi, susținând astfel tranziția energetică a țării pe termen mediu și lung.

Surse: Dr. Radu Pavel, Societatea Românească de Avocatură Pavel Mărgărit și Asociații; Economica.net

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.