Știri naționale și internaționale

EGGER Romania a atins pragul de 1 milion de tone de deșeuri de lemn colectate prin rețeaua proprie de reciclare

Redacția•29 octombrie 2025

Pe scurt

EGGER România a reușit o performanță remarcabilă, colectând și reciclând peste 1 milion de tone de deșeuri de lemn prin rețeaua sa proprie de reciclare pe parcursul a 14 ani de efort constant, început în 2011; acest succes subliniază angajamentul companiei față de sustenabilitate și economia circulară. În ciuda provocărilor externe, cum ar fi pandemia, EGGER a realizat o medie impresionantă de peste 110.000 de tone anual între 2019 și prezent, lucru posibil datorită rețelei extinse Timberpak care a evoluat semnificativ prin deschiderea unor noi centre în Rădăuți, Cernica, Cluj-Napoca, Chitila, Arad și Brașov. Aceste centre colectează material lemnos din diverse surse, inclusiv rumeguș, mobilier vechi, și paleți deteriorați, materialele fiind transportate și reintegrate în fabrica din Rădăuți în producția de plăci PAL de înaltă calitate. Acest efort nu doar că reduce impactul ecologic al companiei, dar și susține fabricarea plăcilor OSB și PAL melaminat printr-o infrastructură de reciclare inovatoare, alimentată parțial de o centrală pe biomasă ce acoperă jumătate din necesarul energetic al fabricii. Criticul director comercial EGGER România, Alina Chifan, subliniază că acest milestone ilustrează interconectarea între investițiile de lungă durată și colaborările strategice care aduc beneficii comunității și mediului, având la bază dedicarea continuă către soluții eco-friendly. Totodată, EGGER a devenit un reper în industrie prin investiții de peste 20 de milioane de euro, iar unitatea din Rădăuți, deschisă încă din 2008, a contribuit semnificativ la acest impact, activând cu peste 850 de angajați și o investiție totală de 500 de milioane de euro într-o facilitate de producție ce utilizează tehnologie de ultimă generație.

EGGER România a anunțat atingerea impresionantului prag de 1 milion de tone de deșeuri de lemn colectate și reciclate prin rețeaua sa Timberpak, o realizare ce reflectă eforturile depuse pe parcursul a 14 ani.

Începutul acestui parcurs sustenabil datează din 2011, când compania a început să colecteze aproximativ 5.400 de tone de material lemnos uzat. Cu o strategie bine pusă la punct, în ciuda provocărilor, precum pandemia, EGGER a reușit să gestioneze un flux constant, colectând în medie peste 110.000 de tone anual începând din 2019.

Această evoluție subliniază importanța strategică a rețelei Timberpak în abordarea sustenabilă a afacerii. Deschiderea fiecărui centru Timberpak, de la primul din Rădăuți pregătit în 2011, urmat de cele din Cernica (2014), Cluj-Napoca (2016), Chitila (2018) și recent deschise în Arad și Brașov în 2023, a reprezentat un pas esențial în atingerea obiectivelor ecologice.

O amprentă pozitivă asupra comunității și mediului

Potrivit Alinei Chifan, directorul comercial al EGGER România, pragul atins de companie este mai mult decât o simplă cifră. Acesta demonstrează că investițiile pe termen lung în infrastructură și colaborarea cu partenerii locali au un impact real și pozitiv asupra comunității și mediului. În fiecare tonă de material reciclat se reflectă dedicarea unui întreg colectiv și un angajament solid pentru a găsi soluții sustenabile.

Angajamente pentru viitor: investiții și dezvoltare

Începând din 2008, de la deschiderea fabricii din Rădăuți, EGGER și-a asumat un rol proactiv în promovarea economiei circulare și a managementului sustenabil al resurselor, vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest angajament este susținut de investiții semnificative, depășind 20 de milioane de euro, în infrastructura destinată reciclării lemnului, demonstrând astfel un mod exemplar de a opera responsabil în domeniu.

Rețeaua Timberpak în România

Activitatea de reciclare a EGGER este posibilă datorită rețelei Timberpak, formată din cinci centre de colectare și prelucrare a deșeurilor din lemn. Aceste centre sunt situate strategic în Brașov, Arad, Ilfov (Chitila și Cernica) și Cluj-Napoca. Materialele prelucrate cuprind o gamă variată de surse: de la rumeguș și așchii, la mobilier vechi, paleți uzați, ambalaje și deșeuri din construcții și demolări.

Transportul deșeurilor la fabrica din Rădăuți implică un control riguros al calității, asigurându-se astfel integrarea eficientă în producția de plăci de PAL. Când calitatea materialului nu mai permite reciclarea lui, acesta este folosit pentru producerea de energie în centrala pe biomasă, care furnizează mai mult de jumătate din necesarul energetic al fabricii din surse regenerabile.

EGGER România: un model de afacere sustenabilă

Cu o fabrică modernă în Rădăuți, județul Suceava, EGGER România angajează peste 850 de persoane și produce plăci de PAL și OSB destinate atât industriei mobilei, cât și sectorului de construcții din lemn și retail. În total, investițiile realizate de companie pentru dezvoltarea unității integratorii de producție sunt de ordinul a 500 de milioane de euro, subliniind astfel angajamentul lor de a investi continuu în tehnologii de ultimă generație și dezvoltare durabilă.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.