Știri naționale și internaționale

Drumul Expres Suceava – Siret: Ofertele pentru construcția celor două loturi pot fi depuse până pe 23 ianuarie

Redacția•31 decembrie 2025

Pe scurt

Drumul Expres Suceava – Siret reprezintă un proiect strategic major pentru modernizarea infrastructurii rutiere din nordul României, cu scopul de a conecta Bucovina la rețeaua de drumuri de mare viteză și de a stimula dezvoltarea economică regională. Contractele pentru construirea celor două loturi sunt finanțate prin programul SAFE (Security Action for Europe), care susține proiecte de infrastructură cu utilitate duală, atât civilă, cât și militară, consolidând astfel securitatea pe flancul estic al Europei. Valoarea estimată a investiției este de 2,30 miliarde lei pentru lotul 1, Suceava – Dărmănești (18,6 km), și 1,88 miliarde lei pentru lotul 2, Dărmănești – Bălcăuți (24,45 km), însumând în jur de 43 km de drum expres modern. Pe traseul acestui drum vor fi amenajate patru noduri rutiere importante — Suceava Nord, Suceava Vest, Rădăuți și Siret Sud —, 57 de poduri, pasaje și viaducte, dar și facilități moderne, precum parcări de scurtă durată și spații de servicii dotate cu câte 6 stații de încărcare pentru vehicule electrice. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 23 ianuarie, iar acest proiect reprezintă o prioritate pentru CNAIR, care îl vede ca pe un coridor logistic esențial ce va aduce o perspectivă nouă pentru dezvoltarea economică a întregii regiuni de nord a României.

Drumul Expres Suceava – Siret: Termenul pentru depunerea ofertelor, deschis până pe 23 ianuarie

Un pas important în modernizarea infrastructurii din nord-estul României a fost făcut odată cu lansarea oficială a licitației pentru construcția celor două loturi ale Drumului Expres Suceava – Siret. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este stabilit pentru data de 23 ianuarie, iar proiectul promite să conecteze Bucovina la rețeaua națională de drumuri de mare viteză.

Valoarea contractelor și finanțarea prin programul SAFE

Valoarea totală a contractelor, ce vor fi finanțate prin programul SAFE (Security Action for Europe), se ridică la peste 4 miliarde de lei (fără TVA). Mai precis, pentru:

Lotul 1 (Suceava – Dărmănești), cu o lungime de 18,6 kilometri, suma alocată este de aproximativ 2,3 miliarde de lei;
Lotul 2 (Dărmănești – Bălcăuți), ce măsoară 24,45 kilometri, valoarea estimată a contractului este de 1,88 miliarde de lei.

Șeful CNAIR, Sorin Pistol, a detaliat că documentația pentru proiectare și execuție a fost deja transmisă Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP) pentru validare. Acesta este un proiect strategic, cu o importanță majoră nu doar pentru dezvoltarea regională, ci și pentru securitatea națională și europeană.

Un drum expres cu dublă utilitate: civilă și militară

Programul SAFE este dedicat finanțării proiectelor de infrastructură cu dublă utilitate – atât civilă, cât și militară. Proiectul Drumului Expres Suceava – Siret susține direct consolidarea industriei europene de apărare și securitatea pe flancul estic al continentului. Acest lucru subliniază importanța strategică a investiției, care nu se rezumă doar la creșterea confortului și siguranței traficului rutier, ci și la securitatea și mobilitatea forțelor militare.

Detalii tehnice și elemente de infrastructură

Traseul Drumului Expres va avea o lungime totală de aproximativ 43 de kilometri și va cuprinde două loturi distincte:

Lotul 1, între Suceava și Dărmănești, cu 18,6 km;
Lotul 2, între Dărmănești și Bălcăuți, lung de 24,45 km.

Pe traseu, vor fi construite:

Patru noduri rutiere majore, ce vor asigura conexiunea cu drumurile naționale:
- Suceava Nord (DN29A)
- Suceava Vest (intersecția DN2 și DN2P)
- Rădăuți (intersecția DN2 și DN2H)
- Siret Sud (DN2)
Nu mai puțin de 57 de structuri de tip poduri, pasaje și viaducte, menite să asigure o circulație fluentă și sigură.

Facilități moderne pentru șoferi și mediu

Pentru confortul utilizatorilor și stimularea transportului ecologic, noul drum expres va fi echipat cu parcări de scurtă durată și zone de servicii bine dotate. Fiecare punct de oprire va include câte 6 stații de încărcare pentru autovehiculele electrice, sprijinind astfel tranziția spre mobilitatea durabilă în regiune.

Impact economic și strategic în nordul României

Potrivit afirmațiilor reprezentanților CNAIR, acest proiect va marca o nouă eră pentru nordul României, oferind o importantă perspectivă de dezvoltare economică și creând un coridor logistic esențial. Investiția contribuie la integrarea regiunii în rețeaua națională și europeană de transport de mare viteză, generând oportunități de afaceri, creșterea gradului de conectivitate și facilitarea mobilității locuitorilor și transportatorilor.

În concluzie, odată cu deschiderea perioadei de depunere a ofertelor pentru construcția celor două loturi ale Drumului Expres Suceava – Siret, nordul țării prinde contur ca un pol de dezvoltare economică și securitate pe termen lung. Implementarea acestui proiect va aduce beneficii atât pentru cetățeni, cât și pentru economia regională și națională, consolidând totodată poziția strategică a României pe flancul estic al Europei.

Termen limită pentru depunerea ofertelor: 23 ianuarie 2024
Valoarea totală estimată: peste 4,1 miliarde lei (fără TVA)
Finanțare: Programul SAFE - proiecte cu utilitate duală civilă și militară
Lungime drum expres: 43 km (Lotul 1: 18,6 km, Lotul 2: 24,45 km)
Infrastructură adițională: 4 noduri rutiere, 57 poduri/pasaje/viaducte, stații de încărcare EV.

Pentru mai multe informații despre proiect și procesul de licitație, vă invităm să urmăriți paginile oficiale ale CNAIR și ANAP.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.