Știri naționale și internaționale

Drum Expres Focșani – Brăila: UMB a primit ordinul de începere a proiectării

Redacția•14 noiembrie 2025

Pe scurt

Drumul Expres Focșani – Brăila, cu o lungime de 73,5 kilometri, este un proiect crucial care va conecta Autostrada Moldovei A7 și Podul peste Dunăre de la Brăila cu drumurile expres Brăila-Galați, asigurând acces rapid către Tulcea și Constanța. Recent, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a emis ordinul de începere a proiectării, marcând startul lucrărilor ce vor dura 42 de luni, din care 6 luni sunt dedicate proiectării și 36 execuției, susținute prin fonduri europene nerambursabile. Proiectul ambițios, adjudecat de un consorțiu condus de grupul UMB, împreună cu Arcada din Galați, prevede construcția a 57 de poduri și viaducte, 6 noduri rutiere, inclusiv cele ce asigură legătura cu A7 și Podul de la Brăila, dar și facilități moderne precum două parcări și un spațiu de servicii cu benzinărie și zonă de alimentație publică. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a subliniat importanța demarării rapide a lucrărilor și asigurării funcționalității spațiilor de servicii cu șase luni înainte de recepție, pentru a oferi o infrastructură completă și sigură la deschiderea circulației, iar beneficiarii vor putea circula pe tronsoane finalizate independent, facilitând traficul înainte de terminarea întregului drum expres. Aceasta reprezintă cea mai lungă licitație realizată într-un singur contract, cu cinci oferte depuse de constructori din România, Italia și Bulgaria, evidențiind interesul major pentru această rută strategică ce va îmbunătăți semnificativ conexiunile rutiere din zona Moldovei și a litoralului românesc, având un impact pozitiv asupra dezvoltării economice regionale. Astfel, Drumul Expres Focșani – Brăila va deveni un element esențial în rețeaua națională de infrastructură, contribuind la creșterea siguranței și confortului traficului și la dezvoltarea serviciilor adiacente.

Drum Expres Focșani – Brăila: UMB primește ordinul de începere a proiectării

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a emis recent ordinul de începere pentru contractul de proiectare și execuție a Drumului Expres Focșani – Brăila, un proiect strategic ce vizează dezvoltarea unei infrastructuri moderne de transport în zona de est a României.

Un drum expres vital pentru conexiunea regională

Drumul Expres Focșani – Brăila se întinde pe o lungime totală de 73,5 kilometri și va asigura o legătură esențială între Autostrada Moldovei A7 și Podul peste Dunăre de la Brăila, precum și cu Drumul Expres Brăila-Galați, facilitating accesul spre Tulcea și Constanța. Prin acest coridor rutier, traficul între aceste regiuni va fi mult mai fluid și sigur, contribuind semnificativ la dezvoltarea economică locală și regională.

Detalii despre demararea proiectului

În cadrul unei declarații oficiale, Gabriel Budescu, directorul general al CNIR, a subliniat că după constituirea garanției pentru contract, semnat în urmă cu două săptămâni, a fost emis ordinul de începere a lucrărilor. „Ne dorim ca spațiile de servicii să fie finalizate cu cel puțin șase luni înainte de recepția lucrărilor și deschiderea traficului, iar parcările să fie funcționale încă de la inaugurare,” a spus acesta. De asemenea, Budescu a evidențiat faptul că antreprenorul va putea permite circulația pe segmente funcționale independente, ceea ce reprezintă un avantaj important pentru utilizatori încă din faza de execuție.

Aspecte tehnice și contractuale

Contractul semnat pentru realizarea Drumului Expres Focșani – Brăila are o durată totală de 42 de luni, împărțite între 6 luni alocate pentru proiectare și 36 luni pentru execuția lucrărilor. Proiectul este finanțat cu fonduri europene nerambursabile, iar antreprenorul selectat este o asociere de constructori români, cu experiență solidă în sectorul de infrastructură.

În ceea ce privește infrastructura propriu-zisă, proiectul cuprinde:

Construirea a 57 de poduri și viaducte pentru o traverare eficientă a reliefului
Amenajarea a 6 noduri rutiere importante, inclusiv conexiunea cu Autostrada A7 și Podul de la Brăila
Realizarea a două parcări și a unui spațiu de servicii care va include o benzinărie și o zonă dedicată alimentației publice

Contextul licitației și ofertanții înscriși

Pe 8 ianuarie, CNIR a deschis ofertele pentru licitația Drumului Expres Focșani – Brăila, atrăgând un interes crescut din partea constructorilor naționali și internaționali. În total, au fost depuse cinci oferte, venite de la companii din România, Italia și Bulgaria. O noutate remarcabilă a fost implicarea grupului UMB, care și-a unit forțele cu firma gălățeană Arcada pentru a forma un consorțiu competitiv.

Implementarea acestui proiect va crea o arteră rutieră modernă și sigură, reducând timpul de parcurs între regiuni și facilitând dezvoltarea economică și turistică. Totodată, punerea în funcțiune etapizată pe tronsoane independente va permite fluidizarea traficului chiar înainte de finalizarea completă a întregului drum expres.

Concluzii

Drumul Expres Focșani – Brăila este un proiect majore de infrastructură care va consolida rețeaua de transport din România, oferind o soluție eficientă pentru mobilitate în zona de est. După finalizarea procedurilor de proiectare, investiția va continua cu execuția etapizată pentru a asigura accesul rapid și sigur către principalele noduri economice și turistice ale zonei.

Cu un termen de execuție bine definit și o strategie clară privind punerea în circulație, acest drum expres va deveni, în curând, o componentă esențială a sistemului rutier național, contribuind la creșterea calității vieții și dezvoltarea sustenabilă a regiunilor deservite.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.