Știri naționale și internaționale

De ce a decis Comisia Europeană să mențină în viață mașinile cu motor termic și după 2035. Ce urmează pentru piața auto din Europa

Redacția•16 decembrie 2025

Pe scurt

Comisia Europeană a decis să mențină în viață comercializarea mașinilor cu motor termic și după 2035 printr-un nou pachet de măsuri care oferă o strategie industrială pentru industria auto, combinând tranziția către o mobilitate curată cu sprijinirea competitivității europene în contextul provocărilor globale. UE rămâne angajată în obiectivul de neutralitate climatică până în 2050, iar pachetul propune o flexibilitate tehnologică sporită prin standarde revizuite privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete, incluzând mecanisme de compensare prin utilizarea oțelului cu emisii scăzute și a e-combustibililor, permițând astfel vehiculelor hibride și cu motoare termice să contribuie la decarbonizare după 2035. De asemenea, se sprijină producția de vehicule electrice mici la prețuri accesibile, introducând „supercreditele” ce stimulează fabricarea acestora în UE și promovând un ecosistem sustenabil al bateriilor prin inițiativa Battery Booster, cu fonduri semnificative pentru inovare și dezvoltare. Normele actualizate privind etichetarea autoturismelor furnizează consumatorilor informații clare și armonizate despre consumul de combustibil, emisiile CO2 și proveniența produsului, facilitând decizii informate atât în cazul vehiculelor noi, cât și al celor second hand. Pachetul, numit Omnibus, reduce considerabil sarcinile administrative și costurile de conformitate pentru producători, generând economii estimate la peste 700 milioane de euro anual, susținând astfel competitivitatea industriei și încurajând tranziția echitabilă. Pentru vehiculele corporative, se propun cote obligatorii de înmatriculare a autoturismelor și camionetelor cu emisii zero sau scăzute începând din 2030, valorificând puterea de cumpărare a întreprinderilor mari pentru accelerarea adoptării mobilității curate, ceea ce va contribui și la disponibilitatea pe piață a vehiculelor electrice accesibile pentru consumatorii privați. Pe ansamblu, aceste măsuri nu doar că facilitează tranziția către o industrie auto europeană durabilă și competitivă, dar și stimulează creșterea economică și crearea de locuri de muncă, asigurând un echilibru între obiectivele climatice ambițioase și realitățile pieței auto globale. Astfel, Comisia Europeană răspunde strategic atât provocărilor de mediu, cât și necesității de inovare și susținere a sectorului auto în perioada post-2035, marcând un pas important în evoluția pieței auto din Europa.

De ce Comisia Europeană a decis să susțină circulația mașinilor cu motoare termice și după 2035 și ce impact are acest lucru asupra pieței auto europene

Odată cu lansarea primelor detalii ale noului pachet legislativ dedicat industriei auto, Comisia Europeană a anunțat eliminarea interdicției de comercializare a mașinilor noi cu motoare cu ardere internă după 2035. Alături de această decizie esențială, Comisia a și explicat în detaliu motivele care au stat la baza unui astfel de schimb radical.

Angajamentul UE pentru o economie decarbonizată și competitivă

Uniunea Europeană și-a reafirmat angajamentul de a avansa către o economie cu emisii reduse de carbon, dar și de a păstra competitivitatea la nivel global. Decarbonizarea este văzută ca un factor-cheie pentru creșterea economică durabilă, așa cum este definit în Busola pentru competitivitate și Pactul pentru o industrie curată. Raportul intermediar privind politicile climatice pentru 2025 subliniază că, deși transportul rutier continuă să genereze aproximativ 30% din emisiile totale de CO₂ ale UE în 2023 și este mai ridicat față de nivelul din 1990, reducerea acestora este esențială pentru atingerea neutralității climatice până în 2050.

Efectele schimbărilor asupra industriei auto și necesitatea flexibilității

Industria auto europeană trece printr-o transformare structurală profundă, afectată de o competiție globală intensă și provocări fără precedent. În acest context, Comisia a inițiat un dialog strategic extins cu reprezentanți ai industriei, state membre și părți interesate – inclusiv ONG-uri și asociații din domeniu – pentru a contura un pachet care să susțină tranziția către mobilitatea curată, păstrând totodată competitivitatea sectorului. Sub coordonarea președintelui Ursula von der Leyen, a fost astfel dezvoltată prima strategie industrială dedicată acestui sector, care combină obiective climatice ambițioase cu condiții industriale și economice favorabile.

Elementele cheie ale noului pachet legislativ

Neutralitate tehnologică și flexibilitate sporită: Noile standarde privind emisiile de CO₂ permit o mai mare libertate în alegerea tehnologiilor, inclusiv pentru vehicule hibride și motoare termice care respectă noile norme.
Promovarea vehiculelor electrice mici accesibile: Inițiativa „Mașini mici la prețuri accesibile” oferă un cadru de sprijin pentru producția de mașini electrice compacte fabricate în UE, stimulând investițiile în segmentul dedicat.
Dezvoltarea industriei europene de baterii: Pachetul introduce un „dispozitiv de stimulare a bateriilor” care sprijină ecosistemul bateriilor în Europa și întărește competitivitatea producției prin susținerea investițiilor și inovării.
Etichetarea clară pentru consumatori: Noile norme vor asigura că achizitorii de autovehicule – noi și second-hand, autoturisme și camionete – primesc informații transparente privind consumul de combustibil, emisiile de CO₂ și originea vehiculului (fabricat în UE sau nu).
Reducerea poverii administrative: Propunerea Omnibus va reduce substanțial sarcinile administrative și costurile de conformitate pentru producători, cu economii estimate la peste 700 milioane euro anual, din care o parte semnificativă va susține IMM-urile.

Impactul estimat asupra economiei și pieței muncii

Tranziția către vehicule cu emisii zero are potențialul de a genera economii mari pe termen lung și de a consolida competitivitatea industriei auto europene. În contextul scăderii producției cu aproximativ 3 milioane de unități anual și a unei prăbușiri a vânzărilor segmentului de autoturisme mici, revigorarea acestui sector prin sprijinirea modelelor electrice europene este vitală. Se estimează că pachetul va stimula crearea de valoare și locuri de muncă, făcând mobilitatea electrică mai accesibilă cetățenilor din întreaga Uniune.

Noile reguli privind emisiile de CO₂ și măsurile de flexibilitate

Standardele revizuite prevăd reducerea emisiilor autovehiculelor noi cu 90% până în 2035, însă o șmecherie importantă este utilizarea a două mecanisme de compensare pentru restul de 10%, concepute pentru a integra:

Utilizarea oțelului cu emisii scăzute de carbon produs în UE, care poate aduce până la 7% credit de emisie compensată.
E-combustibilii și biocombustibilii, ce pot compensa până la 3% din emisiile vehiculelor.

Această abordare tehnologică largă permite vehiculelor hibride plug-in, celor cu autonomie extinsă și motoarelor cu ardere internă să rămână relevante pe piață, în paralel cu mașinile electrice pure și cele cu celule de hidrogen.

Pentru perioada 2030-2032, se introduce un mecanism de conformitate pe mai mulți ani, permițând producătorilor să compenseze eventualele depășiri ale obiectivelor în anumiți ani prin performanțe mai bune în alți ani.

Particularități pentru vehicule grele și flote corporative

Sectorul vehiculelor grele beneficiază de o flexibilitate suplimentară pentru a-și atinge țintele pentru 2030, prin acumularea mai rapidă a creditelor de emisii. În același timp, Comisia impune reguli stricte pentru vehiculele corporate, care reprezintă majoritatea înmatriculărilor în UE – circa 60% din autoturisme și 90% din camionete – stabilind cote obligatorii de vehicule cu emisii scăzute și zero, aplicabile începând cu 2030.

Prin acest demers, se vizează accelerarea adoptării unor flote mai puțin poluante, creșterea cererii pentru vehicule curate, dar și creșterea facilităților financiare exclusiv pentru aceasta categorie, condiționând sprijinul public de conformitatea cu regula „fabricat în UE”.

Rolul strategiei europene pentru baterii

Cu investiții de circa 1,8 miliarde euro, „Battery Booster” urmărește să elimine blocajele din lanțul de aprovizionare, să stimuleze producția de celule pentru baterii și să creeze un ecosistem durabil în Europa, garantând echitate competitivă și aliniere strategică la nivelul întregii Uniuni. Aceste măsuri întregesc strategia completă a UE pentru baterii, care vine în sprijinul planurilor de decarbonizare a industriei auto.

Simplificarea și reducerea costurilor administrative

În mecanismul Omnibus, Comisia aduce o relaxare substanțială a procedurilor birocratice pentru producători, estimând o economie anuală de peste 700 milioane euro. Această simplificare face parte dintr-un plan de eficientizare mai amplu, menit să sprijine inovația și să accelereze adoptarea noilor tehnologii în sectorul auto.

O perspectivă optimistă pentru viitorul mobilității electrice accesibile

Pentru a încuraja producția și vânzarea vehiculelor electrice mici fabricate în UE, Comisia introduce conceptul de „supercredite”, care vor conta mai mult în sistemul de contabilizare a emisiilor, stimulând astfel investițiile în acest segment și facilitând accesul consumatorilor la mașini electrice mai compacte și mai accesibile.

Definirea clară a acestor vehicule mici și uniformează criteriile pentru stimulente fiscale sau nefiscale la nivelul statelor membre, contribuind la o adoptare mai rapidă și mai simplă în toate colțurile Uniunii.

Concluzie: Noul pachet legislativ al Comisiei Europene echilibrează ambițiile climatice cu realitățile pieței și provocările tehnologice, oferind un cadru flexibil și susținător care păstrează competitivitatea industriei auto europene și sprijină transformarea sa către mobilitatea curată, inclusiv prin acceptarea unei prezențe continue a motoarelor termice adaptate după 2035.

Această strategie complexă indică faptul că viitorul pieței auto din Europa va fi unul hibrid, care va oferi un mix echilibrat între inovare, sustenabilitate și realism industrial, deschizând noi oportunități atât pentru producători, cât și pentru consumatori.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleAuto

Articole similare

O nouă eră pentru industria auto. China a vândut mai multe maşini decât Japonia, pe piaţa mondială, în 2025

China marchează o nouă eră în industria auto mondială în 2025, depășind Japonia în vânzările globale de vehicule pentru prima dată în peste două decenii, conform estimărilor Nikkei și datelor S&P Global Mobility. Constructorii auto chinezi sunt așteptați să vândă aproximativ 27 milioane de vehicule, reprezentând o creștere impresionantă de 17% față de anul precedent, în timp ce producătorii japonezi vor înregistra o stagnare, cu vânzări combinate în jur de 25 milioane de unități. Această schimbare de lideri reflectă o evoluție rapidă a pieței globale, unde, până în 2018, Japonia aproape atingea pragul de 30 milioane vehicule vândute anual, iar în 2022 era încă cu aproximativ opt milioane de unități înaintea Chinei. Totuși, expansiunea agresivă și strategia eficientă a industriei auto chineze au făcut ca în numai trei ani să preia conducerea, iar acest salt consolidează poziția Chinei ca noul gigant mondial în domeniul auto, subliniind astfel o redefinire majoră a competiției internaționale în acest sector cheie al economiei globale. Această tendință indică nu doar o creștere cantitativă, ci și un potențial de inovare și influență sporită a Chinei în viitoarea transformare a industriei auto.

Ce impozit vor plăti românii care au maşini electrice, în 2026

Începând cu anul 2026, românii care dețin mașini electrice și hibride vor suporta modificări semnificative ale impozitelor auto, conform OUG nr. 78/2025, cu un nivel de majorare între 5% și 146%, în funcție de norma de poluare a vehiculului, iar pentru modelele hibride cu emisii de CO2 de maximum 50g/km se va aplica o reducere de 30%, decizie ce poate varia în funcție de consiliile locale, relevă analiza PwC. Totodată, impozitele pe metrul pătrat pentru clădirile rezidențiale ale persoanelor fizice vor înregistra o creștere abruptă, de circa 170%, asemănător cu taxele aplicate terenurilor intravilane fără construcții sau terenurilor extravilane, conform datelor furnizate de Agerpres. Pentru a stimula investițiile în sectoarele industriale precum industria prelucrătoare, depozitare și logistică, se vor acorda scutiri de impozit pentru clădirile noi, valabile timp de doi ani începând cu anul următor recepției construcției. În schimb, va fi eliminată reducerea de 50% pentru impozitul aplicat clădirilor utilizate în scopuri turistice pe o perioadă de până la 180 de zile pe an, atât pentru persoane fizice, cât și juridice. Mai mult, cota impozitului pentru clădirile rezidențiale și nerezidențiale deținute de persoane fizice nu va putea fi redusă sub nivelul stabilit pentru 2025, marcând astfel un efort legislativ important de ajustare fiscală care va influența semnificativ bugetele proprietarilor de vehicule ecologice și imobile în anul următor. Aceste schimbări reflectă o tendință clară de ajustare a taxelor în vederea promovării protecției mediului, dar și a susținerii politicilor fiscale care echilibrează nevoile investitorilor și ale autorităților locale.

Leapmotor începe în 2026 asamblarea de mașini în Spania și estimează vânzări globale de 1 mil. de unități anul viitor

Leapmotor, companie chineză fondată acum 10 ani, își pregătește extinderea globală spectaculoasă, estimând vânzări de 1 milion de mașini în 2025 și o creștere până la peste 4 milioane de unități anual în 2035, conform directorului executiv Zhu Jiangming. Susținută de investiții de la Dahua Technology și cofondatorii săi Fu Liquan și Zhu Jiangming, Leapmotor pune accent pe tehnologie internă, cu 65% din componente dezvoltate în casă, furnizând astfel un avantaj de 10% la costuri față de concurență. Succesul pe piața chineză este evidențiat prin vânzările robuste ale SUV-ului B10, care au surclasat competitori precum BYD în segmentul sub 25.000 de dolari, cu aproape 500.000 de vehicule electrice, hibride plug-in și cu range extender comercializate recent. În plus, Leapmotor își va extinde producția în Europa, demarând în 2026 asamblarea în Spania, respectând condițiile locale care impun ca 40% din piesele mașinilor asamblate să fie achiziționate local, ceea ce reflectă angajamentul firmei față de apropierea de piața europeană. De asemenea, parteneriatul cu producătorul auto de stat FAW implică emiterea a 74,8 milioane de acțiuni și dezvoltarea comună a vehiculelor, întărind astfel poziția Leapmotor atât pe piața internă, cât și internațională. Prin această strategie combinată de inovare tehnologică, expansiune globală și colaborări strategice, Leapmotor se afirmă ca un jucător-cheie în industria auto electrică, cu pretenția de a revoluționa mobilitatea în următorul deceniu.