Știri naționale și internaționale

Criză globală – Accesul la energie electrică a devenit o problemă la nivel mondial, chiar şi pentru marile companii (analiză)

Redacția•15 decembrie 2025

Pe scurt

Criza globală a accesului la energie electrică a devenit o problemă majoră chiar și pentru marile companii din țările dezvoltate, cum este cazul firmei ASML din Olanda, care se confruntă cu întârzieri semnificative pentru conectarea la rețeaua electrică, alături de alte 12.000 de companii, pe fondul congestiei rețelei ce se va menține probabil încă un deceniu, în ciuda investițiilor anuale masive de opt miliarde de euro în infrastructură. Creșterea neașteptat de rapidă a consumului de electricitate, alimentată de ascensiunea inteligenței artificiale, adoptarea accelerată a mașinilor electrice și electrificarea extinsă a economiei, pune presiune asupra rețelelor clasice, ale căror limitări sunt în mod tradițional specifice țărilor în curs de dezvoltare. În contrast cu stabilitatea cererii de energie observată în ultimele decenii în țările bogate, precum Europa și SUA, unde dezindustrializarea a controlat consumul, acum se anticipă o creștere cu peste 40% în următorii 20 de ani, ceea ce agravează stresul asupra rețelelor electrice, cu efecte directe asupra costurilor, pierderilor și rezilienței la impactul climatic. Studiul Bloomberg Economics evidențiază că această tensiune ridicată determină reducerea investițiilor de capital în infrastructură, ceea ce afectează negativ creșterea economică pe termen lung, iar firmele mari, cum sunt Google sau Microsoft, chiar reorientează investițiile de la țările cu rețele subdimensionate către regiuni nordice cu infrastructură robustă. Lipsa accesului continuu la energie ridică riscul ca statele să piardă oportunități economice cruciale și să compromită potențialul tehnologiilor de ultimă generație, fiind esențială o schimbare fundamentală în modul de proiectare și utilizare a rețelei electrice pentru a susține transformarea digitală și tranziția energetică globală. Astfel, criza accesului la electricitate se profilază ca un obstacol strategic global, impactând investiții, inovare și competitivitate economică, iar decidenții trebuie să găsească soluții urgente pentru adaptarea și modernizarea sistemelor energetice, pentru a asigura dezvoltarea durabilă și prosperitatea pe termen lung.

Criză globală: Accesul la energie electrică devine o provocare majoră chiar și pentru marile companii (analiză)

În contextul transformărilor economice și tehnologice accelerate, problema accesului la energie electrică a trecut din sfera țărilor în curs de dezvoltare în cea a națiunilor dezvoltate, afectând semnificativ și companiile mari, ducând la o adevărată criză globală.

Un exemplu elocvent este cel al companiei ASML, lider mondial în producția de echipamente semiconductor, care în ciuda mizelor imense și a importanței strategice, nu are certitudinea că va primi energia electrică necesară pentru a-și desfășura activitatea la capacitate maximă. ASML face parte dintr-un grup de aproximativ 12.000 de firme din Țările de Jos aflate în așteptarea unei conexiuni stabile la rețeaua electrică. Potrivit Netbeheer Nederland, asociația operatorilor de rețeaua olandeză, blocajele de ordin tehnic și logistic vor persista probabil încă un deceniu, chiar dacă anual sunt investiți circa 8 miliarde de euro în modernizarea infrastructurii.

Creșterea neașteptată a cererii electrice pune presiune pe rețele

Unul dintre factorii cheie ai acestei situații tensionate este consumul electric, care a crescut mult mai rapid decât se preconizase inițial. Debby Droge, reprezentanta Netbeheer Nederland, afirmă că Olanda utilizează astăzi un volum de energie electrică proiectat pentru anul 2030, ceea ce pune o presiune incredibilă asupra rețelei fizice existente. Aceasta nu mai poate susține noile cerințe economice și sociale decât dacă modul de proiectare și folosire al infrastructurii este schimbat fundamental.

În mod tradițional, astfel de blocaje erau specifice țărilor aflate în dezvoltare, unde lipsa unei rețele electrice stabile afectează creșterea economică. În schimb, economiile avansate au fost protejate de astfel de dificultăți de procesul de dezindustrializare, care a stabilizat sau chiar a redus cererea de electricitate, în ciuda creșterii economice.

Amplificarea problemelor și în țările bogate

Totuși, în ultimii ani, evoluțiile tehnologice rapide – cum ar fi extinderea inteligenței artificiale, creșterea accelerată a vânzărilor de vehicule electrice și electrificarea masivă a mai multor sectoare economice – au generat o adevărată criză chiar și în cele mai dezvoltate economii. O analiză realizată de Bloomberg Economics evidențiază că aproape toate țările membre ale G20 înregistrează o presiune semnificativă asupra sistemelor lor electrice. Acest stres se manifestă prin faptul că oferta nu poate ține pasul cu cererea, volatilitatea prețurilor, daunele climatice asupra infrastructurii și pierderile din transportul energiei.

Un efect direct al acestei presiuni este o reducere a cheltuielilor de capital pentru investiții publice și private destinate extinderii sau întreținerii infrastructurii pe termen lung. Maeva Cousin, economist-șef al Bloomberg Economics, avertizează că această tendință poate limita perspectivele de creștere economică pe termen lung.

Impactul electricității asupra economiilor lumii

Istoric, electrificarea a fost un factor decisiv pentru dezvoltarea economică durabilă, de la India și China până la numeroase țări africane. O regulă obișnuită este că pe măsură ce o economie devine mai bogată, consumul său de energie electrică crește proporțional. Însă situația actuală inversă această tendință, prin faptul că tot mai multe companii din zonele dezvoltate consideră accesul la energie drept principalul lor obstacol.

Pentru a cuantifica aceste probleme, Bloomberg Economics a creat un indice al stresului în sistemele electrice din țările G20, care reflectă cinci parametri esențiali: capacitatea rețelei, cererea, costurile, pierderile din rețea și efectele schimbărilor climatice.

Provocările viitoare în Europa și SUA

În ultimele două decenii, cererea de electricitate în Europa și Statele Unite a rămas relativ constantă sau a scăzut ușor. Totuși, prognozele pe baza scenariilor BloombergNEF indică o creștere cu peste 40% în următorii 20 de ani, alimentată în principal de centrele de date ce alimentează inteligența artificială și de numărul tot mai mare de mașini electrice.

Marile companii din sectorul tehnologic semnalează deja că vor trebui să își redirecționeze investițiile către țările care dispun de rețele electrice mai fiabile și capabile să răspundă cererii lor, în lipsa unor îmbunătățiri rapide. Spre exemplu, Google a renunțat la planurile de construire a unui centru de date lângă Berlin, în timp ce un centru similar din Frankfurt nu poate fi extins până în 2033 din cauza limitărilor în aprovizionarea cu energie. Situația a determinat Microsoft să mute parțial investițiile din Irlanda și Marea Britanie către țările nordice.

Riscuri de impact economic pe termen lung

Eleonora Mavroeidi, economistă la Paris și coordonatoarea analizei Bloomberg Economics, afirmă că lipsa unei extinderi rapide a furnizării de energie electrică ar putea bloca potențialul tehnologiilor de ultimă generație. Mai mult, Maeva Cousin subliniază că țările care nu vor putea răspunde cererii crescânde riscă să piardă investiții cruciale care vor modela perspectivele economice pentru următoarele decenii.

În concluzie, criza globală a accesului la energie electrică pare să devină un factor de risc major pentru evoluția economică și tehnologică a lumii, solicitând soluții rapide și inovative la nivel de infrastructură, politici publice și planificare strategică. Fără o mobilizare consistentă și continuă, multe dintre marile economii și companii riscă să rămână în urmă în competiția globală a viitorului.

Această analiză subliniază necesitatea urgentă a regândirii sistemelor energetice globale pentru a susține cererea în continuă creștere și pentru a preveni efectele negative pe termen lung asupra economiilor lumii.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.