Știri naționale și internaționale

Criză Germania – Insolvenţele ar urma să crească semnificativ, din cauza dificultăţilor economice

Redacția•08 decembrie 2025

Pe scurt

Criza economică din Germania se adâncește, iar insolvențele companiilor sunt așteptate să crească semnificativ, conform previziunilor agenției Creditreform, care estimează o creștere de 8% a numărului de falimente în 2025 față de 2024. În 2014, aproape 24.100 de firme au intrat în insolvență, iar situația actuală arată dificultăți majore pentru afaceri, în special pentru companiile de familie de dimensiuni medii (Mittelstand), piloni esențiali ai economiei germane, datorită datoriilor ridicate, accesului dificil la noi împrumuturi, creșterii prețurilor la energie și reglementărilor stricte. După o creștere de aproape 25% a insolvențelor în 2023 și 2024, ca efect al retragerii subvențiilor de stat acordate în perioada pandemiei, datele sugerează o încetinire a acestui ritm, dar fără un semn clar de stabilizare sau scădere în 2026. În ciuda așteptărilor unor economiști privind un posibil redres economic susținut de investiții masive în infrastructură și apărare ce ar putea stimula PIB-ul Germaniei în 2026, Creditreform avertizează că sunt necesare măsuri suplimentare de sprijin, inclusiv reducerea prețurilor energiei. Estimările arată că pierderile financiare cauzate de insolvențe vor atinge circa 57 miliarde de euro în 2025, afectând aproximativ 285.000 de angajați, în timp ce numărul insolvențelor personale va crește cu 6,5%, ajungând la cel mai ridicat nivel din 2016, în contextul creșterii supraîndatorării populației, care ajunge acum la peste 5,67 milioane de germani. Această situație critică subliniază necesitatea unor politici economice eficiente pentru a sprijini mediul de afaceri și consumatorii afectați, pentru a preveni un impact social și economic și mai profund.

Criza economică în Germania: Insolvențele ar putea crește considerabil în 2025

Germania se confruntă cu o perspectivă îngrijorătoare privind creșterea numărului insolvențelor în următorii ani, din cauza unor dificultăți economice profunde. Datele oficiale indică că în 2014, aproape 24.100 de companii au intrat în faliment, iar previziunile agenției Creditreform arată o creștere estimată cu 8% a insolvențelor în 2025 comparativ cu 2024, informează Agerpres.

Presiuni financiare asupra companiilor germane

Patrik-Ludwig Hantzsch, director în cadrul Creditreform, explică faptul că multe companii se confruntă cu un nivel ridicat al datoriilor, dificultăți majore în accesarea finanțărilor noi și probleme structurale persistente precum creșterea costurilor la energie și reglementările restrictive. Aceste obstacole afectează în special firmele de familie de dimensiuni medii, cunoscute sub denumirea de „Mittelstand”, pilonul esențial al economiei germane.

Deși datele recente arată o creștere a insolvențelor, ritmul acesteia este mai moderat în 2023, comparativ cu anii anteriori. Agenția Creditreform notează că în 2023 și 2024 numărul falimentelor a crescut cu aproape 25%, după ce subvențiile guvernamentale acordate în pandemie au fost retrase, ceea ce a dus la o rigidizare a condițiilor financiare pentru companii.

Perspective economice și impact asupra insolvențelor

Economiștii anticipează că injectarea unor miliarde de euro în investiții în infrastructură și în sectorul apărării ar putea stimula ușor economia germană în 2026, după doi ani consecutivi de recesiune. Totuși, în 2024 se așteaptă o creștere economică extrem de modestă. Aceste investiții ar putea tempera ritmul creșterii insolvențelor, însă Creditreform subliniază că sunt necesare măsuri suplimentare de sprijin, în special pentru a reduce costurile la energie, unul dintre factorii-cheie ai dificultăților economice.

Directorul Hantzsch a menționat că nu se așteaptă o stagnare sau o scădere a numărului de insolvențe în anul 2026, ceea ce indică o continuă presiune asupra mediului de afaceri german.

Pierderi financiare semnificative și impactul asupra locurilor de muncă

Potrivit estimărilor Creditreform, pierderile financiare generate de falimentele din Germania ar putea ajunge la aproximativ 57 de miliarde de euro în 2025, ușor sub nivelul de 59,1 miliarde euro din 2024. În medie, pierderile per insolvență se ridică la peste două miliarde de euro.

În plus, falimentele ar trebui să afecteze aproximativ 285.000 de angajați, ușor sub cei 291.000 afectați anul precedent, ceea ce evidențiază consecințele sociale ale crizei economice.

Creșterea insolvențelor personale – o problemă în creștere

Nu doar companiile resimt dificultățile financiare în Germania. Numărul persoanelor fizice care intră în insolvență este așteptat să crească cu 6,5% în 2025, atingând aproximativ 76.300 de cazuri, nivelul cel mai ridicat înregistrat din 2016 încoace.

Hantzsch explică acest fenomen printr-o creștere semnificativă a supraîndatorării populației. El atrage atenția că în prezent circa 5,67 milioane de germani sunt considerați supraîndatorați, ceea ce agravează problemele financiare la nivel individual.

În concluzie, Germania traversează o perioadă economică dificilă, în care insolvențele companiilor și ale consumatorilor continuă să crească sub impactul datoriilor acumulate, costurilor energetice ridicate și condițiilor economice complexe. Deși există așteptări ca investițiile publice să stimuleze economia pe termen mediu, este clar că sprijinul suplimentar pentru reducerea costurilor și reforme structurale sunt esențiale pentru a preveni o deteriorare mai accentuată a mediului economic german.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.