Știri naționale și internaționale

CNAIR montează 400 de camere cu radar pe autostrăzi şi drumuri naționale

Redacția•11 decembrie 2025

Pe scurt

CNAIR demarează un proiect ambițios pentru creșterea siguranței rutiere prin montarea a 400 de camere video cu radar pe autostrăzi și drumuri naționale, parte integrantă a sistemului e-SIGUR, finanțat prin Fonduri Europene Nerambursabile din Programul Transport 2021-2027 și cu o durată de implementare de 22 de luni. Acest sistem avansat va permite monitorizarea vitezei, recunoașterea automată a plăcuțelor de înmatriculare, verificarea rovinietei și procesarea automată a abaterilor, oferind astfel un control riguros asupra traficului. Mai mult, e-SIGUR va putea fi extins pentru a alerta rapid echipajele de urgență în caz de incidente, analiza fluxul trafic și verifica valabilitatea ITP și RCA, având ca scop principal descurajarea comportamentelor agresive și periculoase la volan, nu sancționarea strictă. Această inițiativă, susținută de autorități, vine să susțină Strategia Națională de reducere drastică a numărului de accidente grave și victime pe șosele, subliniind că, pe lângă infrastructura modernă, disciplina și tehnologia sunt esențiale pentru siguranța rutieră în România. După validarea documentației de către ANAP, va fi lansată licitația publică pentru achiziția echipamentelor, proiectare și instalare, marcând astfel un pas concret spre un trafic mai sigur și mai bine monitorizat.

Pentru a diminua numărul accidentelor rutiere, nu este suficientă doar modernizarea infrastructurii, ci este esențială și impunerea disciplinei în trafic, inclusiv prin utilizarea tehnologiei, a declarat Vasile Pistol, purtătorul de cuvânt al CNAIR. În acest sens, joi a fost făcut un pas important: CNAIR a depus la Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) documentația necesară pentru achiziționarea și implementarea sistemului e-SIGUR, ce presupune montarea a 400 de camere video cu radar, alături de echipamentele aferente pentru supravegherea traficului.

Procedura de achiziție și finanțarea proiectului

Odată ce ANAP va valida această documentație, urmează să se lanseze o licitație publică pentru procurarea echipamentelor, serviciilor de proiectare și lucrărilor de instalare. Durata estimată pentru implementarea integrală a proiectului este de 22 de luni, iar finanțarea va fi asigurată prin Fonduri Europene Nerambursabile, parte a Programului Operațional Transport 2021-2027.

Funcționalități inovatoare pentru managementul traficului

Sistemul e-SIGUR este un sistem integrat de monitorizare care va oferi numeroase facilități, printre care:

Supravegherea vitezei vehiculelor și recunoașterea automată a plăcuțelor de înmatriculare;
Verificarea în timp real a valabilității rovinietei pentru vehiculele monitorizate;
Procesarea automată a datelor colectate și a încălcărilor regulilor de circulație.

Mai mult, în viitor, acest sistem va putea fi extins pentru a alerta rapid echipajele de urgență în cazul unor incidente rutiere, va permite analiza detaliată a fluxului trafic și chiar verificarea valabilității Inspecției Tehnice Periodice (ITP) și a asigurărilor obligatorii de tip RCA.

Scopul proiectului: prevenirea și descurajarea comportamentelor riscante

Important de menționat este că scopul principal al sistemului e-SIGUR nu constă în sancționarea conducătorilor auto, ci în prevenirea și descurajarea unui comportament agresiv sau periculos la volan. „Ne aliniem astfel Strategiei Naționale care își propune să reducă semnificativ numărul victimelor pe drumurile din România”, a explicat Vasile Pistol.

Implementarea acestui proiect reprezintă un pas strategic pentru consolidarea siguranței rutiere, folosind cele mai moderne tehnologii disponibile pentru a monitoriza și gestiona traficul pe arterele importante ale țării. În contextul creșterii numărului de autovehicule și a traficului intens pe autostrăzi și drumuri naționale, o astfel de abordare tehnologică devine indispensabilă.

Context și perspective

Accidentele rutiere rămân o problemă majoră în România, iar statisticile arată că viteza excesivă este unul dintre principalii factori cauzatori. În acest sens, CNAIR vine cu o soluție concretă care va ajuta autoritățile să mențină controlul și să intervină mai eficient. În plus, prin monitorizarea și prelucrarea automată a datelor, autoritățile vor putea lua decizii mai bine fundamentate pentru a îmbunătăți condițiile generale ale traficului și siguranța participanților.

Sistemul e-SIGUR se adaugă celor existente la nivel european și este un exemplu de progres important în direcția digitalizării și securizării infrastructurii rutiere românești.

Prin această inițiativă, CNAIR demonstrează angajamentul ferm al autorităților de a transforma drumurile publice românești în spații mai sigure pentru toți participanții la trafic, reducând astfel numărul tragediilor cauzate de conducerea nesăbuită.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.