Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Cea mai mare finanțare pentru transportul public din București. Ce investiții se vor face cu 400 de milioane de euro

Redacția04 decembrie 2025
Cea mai mare finanțare pentru transportul public din București. Ce investiții se vor face cu 400 de milioane de euro

Pe scurt

Municipiul București beneficiază de cea mai mare finanțare destinată transportului public urban, cu aproape 400 de milioane de euro alocați pentru modernizarea liniilor de tramvai, reabilitarea depourilor și achiziția unor tramvaie și troleibuze noi, investiții esențiale pentru viitorul mobilității în Capitală. Această sumă provine atât dintr-o finanțare europeană nerambursabilă de aproape 2 miliarde de lei, cât și dintr-un împrumut de 300 de milioane de euro aprobat de Banca Europeană de Investiții (BEI), care vine să susțină proiectele prioritare ale Primăriei București în domeniul transportului public de suprafață și termoficării. Primarul interimar, Bujduveanu, a subliniat importanța acestei combinații de fonduri europene, împrumuturi externe și resurse proprii, care permite realizarea unor investiții majore anterior imposibil de realizat. Această inițiativă marchează un moment important pentru oraș, reprezentând o etapă esențială în modernizarea infrastructurii de transport public, cu impact direct asupra calității vieții bucureștenilor și diminuării poluării. Prin aceste eforturi, Bucureștiul se aliniază tendințelor europene de susținere a mobilității durabile, cu un accent major pe transportul ecologic și eficient, contribuind astfel la dezvoltarea urbană inteligentă și la creșterea atractivității capitalei românești.

Cea mai mare finanțare pentru transportul public din București. Ce investiții se vor face cu 400 de milioane de euro

„Astăzi este un moment crucial pentru Capitală, iar încheierea acestui mandat vine cu o investiție fundamentală pentru viitorul orașului nostru”, a declarat cu entuziasm primarul interimar al Bucureștiului, Gabriel Bujduveanu.

Un impuls semnificativ pentru transportul public din București

Municipalitatea urmează să aloce aproape 400 de milioane de euro în modernizarea transportului public, un proiect ambițios ce va include reabilitarea liniilor de tramvai, modernizarea depourilor, dar și achiziția unor noi tramvaie și troleibuze. Aceste investiții vin într-un moment esențial pentru retehnologizarea și eficientizarea circulației în capitală.

„În afară de aproximativ 2 miliarde de lei proveniți din finanțări europene nerambursabile, am apelat la sprijinul Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru a asigura cofinanțarea necesară acestui proiect de anvergură”, a subliniat Bujduveanu.

Rolul esențial al finanțării europene și al împrumuturilor

Astfel, BEI a aprobat un împrumut de 300 de milioane de euro dedicat susținerii inițiativelor prioritare ale Primăriei Capitalei, vizând atât îmbunătățirea rețelelor de transport public la suprafață, cât și intervenții majore în sistemul de termoficare al orașului.

Această combinație inteligentă de fonduri nerambursabile europene, finanțări externe și resurse proprii creează cadrul optim pentru realizarea unor lucrări capitale, greu de conceput prin alte metode de finanțare, a explicat oficialul.

Ce aduce nou această finanțare?

Modernizarea liniilor de tramvai va contribui la un sistem de transport public mai fiabil, sigur și ecologic, în timp ce reabilitarea depourilor va permite întreținerea și gestionarea mai eficientă a parcului auto. Achiziția de tramvaie și troleibuze noi vine în completarea acestor măsuri, facilitând o circulație mai fluentă și reducând timpii de așteptare pentru călători.

Aceste investiții nu doar că vor îmbunătăți confortul și calitatea serviciilor oferite bucureștenilor, dar vor avea și un impact pozitiv asupra mediului, prin reducerea emisiilor poluante și promovarea unui transport urban sustenabil.

Un pas înainte pentru mobilitatea bucureșteană

Finanțarea aprobată de BEI reprezintă un semnal clar al angajamentului autorităților locale de a transforma transportul public din Capitală într-unul modern, eficient și prietenos cu cetățeanul.

„Este o combinație de resurse care oferă orașului nostru posibilitatea de a efectua investiții majore, realizări care altfel ar fi fost difficile sau chiar imposibile de pus în practică”, a mai adăugat primarul interimar.

Astfel, Bucureștiul face un pas important în direcția unui sistem de transport public modern, aliniat la standardele europene, menit să asigure mobilitate și confort unei populații în continuă creștere.


În concluzie, această finanțare record de 400 milioane de euro marchează începutul unei noi ere pentru transportul public al Bucureștiului, aducând investiții majore care vor contribui la modernizarea infrastructurii și creșterea calității vieții locuitorilor capitalei. Proiectele vor viza atât reabilitarea liniilor și a depourilor, cât și extinderea parcului auto cu mijloace de transport mai noi și eficiente, toate sprijinite de fonduri europene și sprijinul Băncii Europene de Investiții.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.